Un studiu lansat săptămâna trecută de World Vision România se intitulează întru totul neinspirat “Bunăstarea copilului din mediul rural”. Rezultatele cercetării sunt de-a dreptul alarmante astfel încât în loc de bunăstare ne obligă să vorbim tocmai de reversul ei, în condiţiile în care ne este dat să aflăm, de pildă, că 13% din copiii din mediul rural se culcă seara flămânzi (în creştere cu 2% faţă de 2012), iar 23% se simt obosiţi uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să muncească înainte sau după şcoală. Confruntaţi cu lipsuri materiale, un sfert dintre adulţii intervievaţi recunosc că au renunţat să mai cumpere medicamente sau să mai facă o vizită la medic. 20% dintre părinţii cu copii sub 5 ani au declarat că nu l-au dus pe cel mic la medic în ultimile 12 luni, deşi numărul de vizite recomandate este de şase pe an pentru copilul sub un an şi de trei anual pentru cel sub doi ani.
Doar 53% dintre copiii mai mici de 2 ani primesc preparate cu vitamina D şi 33% preparate cu supliment de fier, ceea ce, susţin specialiştii, constituie un risc pentru perpetuarea unor probleme de sănătate în legătură cu anemia copilului. Cercetarea a evidenţiat de asemenea comportamente de risc pentru sănătatea copiilor cu vârsta între 12-18 ani. Aproximativ 7% dintre copiiii din mediul rural au recunoscut că au fumat cel puţin o dată, iar 21% au declarat că au consumat cel puţin o dată băuturi alcoolice. Studiul a evaluat şi capacitatea copiilor din mediul rural cu vârste între 7 şi 18 ani de a aplica cunoştinţele de matematică, de a citi şi înţelege un text. La textul de matematică a răspuns corect doar unul din trei copii cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani şi un sfert dintre cei peste 12 ani. 42% dintre copii au citit corect toate cuvintele dintr-un text dat într-un timp determinat, dar numai 21% au demonstrat că au înţeles ceea ce au citit. La categoria 12-18 ani numai 5% dintre cei testaţi au răspuns corect la întrebările care au vizat înţelegerea textului citit. Studiul alarmant privind situaţia copiilor de la ţară din România determină, fără echivoc, concluzia că rădăcinile racilelor semnalate rezidă în sărăcia endemică a familiilor în care aceştia se văd nevoiţi să trăiască.
Voicu D. Rusu
