În copilăria sa din Bixad, Ana Mare a crescut cu acul de cusut în mână. Mama sa lucra la Cooperativa meşteşugărească “Prestarea” din Negreşti Oaş, la secţia Artizanat, condusă de Elena Balaban. Se lucra în serii lungi, inclusiv pentru export. Elena Balaban alcătuise şi un album cu mostre ale creaţiei domniei sale, album pe care îl văzusem şi-l contemplasem. Din păcate, acesta a dispărut...
De la 6 ani, Ana (mică, până devenise apoi Mare printr-o activitate creativ exemplară) o ajuta pe mama sa la decorarea textilelor: port popular, mai ales ii frumos ornamentate, în culori vii neostentative, dar şi în confecţionarea de păpuşi, clopuri “înstruţate” (decorate inventiv), straicuţe pentru fecioraşi şi pruncuţe (care fiecare au nevoie de 6 piese componente), de la cap la... încălţări. În aceste străicuţe pruncii şi pruncele strângeau cu sârg cele câştigate la colindat: mere, nuci, fancuri, dulciuri şi altele. Uneori chiar câţiva bănuţi... Când era vorba de păpuşile mirese lucrurile se complicau, prin împletitul părului cu mărgele, aşezarea calotei înmărgelate, a zgărzilor şi colierelor la gât, a pogmatelor şi pumnişorilor... Ana Mare îmi mărturisise că deprinsese meşteşugul de la mama sa şi-l va duce până la ultima suflare Ana Mare a participat la numeroase târguri ale genului în judeţ şi prin alte părţi. Obiectele confecţionate de ea au ajuns până în Ucraina, Ungaria, Serbia, Japonia şi America, spre bucuria copiilor beneficiari, într-un fel de concurenţă cu păpuşile Barby... Vestita cusătorească are şi darul povestirii colorate cu mult umor, fiind deosebit de plăcută în dialogul pe care îl însufleţeşte cu mult har. Mii de păpuşele create de mâinile ei îndemânatice bucură copiii lumii... De fapt în Oaş e poreclită “Mama păpuşilor”. Şi asta pe drept...
Ovidiu Suciu
