Apetitul egiptenilor pentru grâul românesc sau al saudiţilor pentru orzul recoltat în Ialomiţa sau Călăraşi face ca exporturile româneşti de cereale să fie un ghimpe în coasta liderilor europeni Franţa şi Germania. Traderii multinaţionali de materii prime agricole au trimis cerealele româneşti pe locul al treilea în UE în funcţie de livrările făcute către pieţe extracomunitare în perioada 1 iulie - 14 octombrie, primele 16 săptămâni ale sezonului comercial curent.
Exporturile româneşti de cereale în afara UE din acest sezon înseamnă 2 milioane de tone, cele ale Germaniei 2,8 milioane de tone, iar ale Franţei 3 milioane de tone. „Volumul făcut de România pe pieţele terţe a fost mare pentru că producţia europeană a fost de asemenea mare, astfel că cererea a fost mult mai mică din destinaţiile comunitare precum Italia sau Spania. România a trebuit să caute pieţe noi“, a explicat Victor Beznea, directorul Prutul Agri Trade, unul dintre primii 20 de comercianţi de materii prime agricole de pe piaţa locală. Cerealele româneşti au luat avânt pe pieţele din Orientul Mijlociu, cel Îndepărat sau în Africa, având în vedere că în urmă cu şapte ani aici ajungea de 12 ori mai puţină marfă decât descarcă în prezent vapoarele antamate de traderi.
Comenzile de cereale din actuala recoltă venite din afara UE ar trebui să ajungă până la sfârşitul lunii iunie din 2015 la 6 milioane de tone, dublu faţă de media ultimelor opt sezoane. Cele mai importante pieţe extracomunitare pentru grânele româneşti sunt Egipt, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Turcia şi Siria. La poziţia luată de România pe piaţa internaţională contribuie cele 21 mil. tone strânse de pe câmp de fermierii români, a treia cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani şi cu numai 3 mil. tone sub maximul istoric.
Piaţa cerealelor este cel mai important element al producţiei agricole româneşti şi un segment în care se învârt 4 miliarde de euro în sezoanele în care producţia nu este afectată sever de secetă.
Ioan Raţiu
