“Creaţiile folclorice sunt pietre scumpe în sânul poporului”, a spus Vasile Alecsandri. Iar județul Satu Mare are o veritabilă comoară de ”pietre scumpe”. De la Sărbătoarea câmpenească ”Sâmbra Oilor” - nestemata Țării Oașului, la Sărbătoarea câmpenească de la Oțeloaia - punctul central al culturii tradiționale a Țării Codrului, sau, mai nou, la sărbătorile dedicate lui Avram Iancu din satele locuite de urmașii moților, precum Scărișoara-Nouă, Ianculești, Marna sau Gelu, județul Satu Mare are o moștenire tradițională inestimabilă.
Nicio comunitate nu poate exista fără comunicare, fără schimb de valori. Valorile fiecărui neam vin din vechime, îl individualizează şi îl caracterizează. Pentru a şti cine este, copilul trebuie să înveţe cine au fost strămoşii lui, căpătând astfel sentimentul de apartenenţă la colectivitatea naţională. Satul românesc - fie el oșenesc, codrenesc sau moțesc, este izvorul sensibilităţii şi spiritualităţii româneşti. De aceea el nu trebuie să fie uitat. El trebuie să trăiască cu obiceiurile şi datinile sale, cu ocupaţiile şi portul oamenilor săi.
Arta noastră populară, manifestată sub toate aspectele ei, prezintă o bogăţie nepreţuită de comori pentru toţi cei care-şi iubesc patria şi neamul. Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important în viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi terminând cu dansurile, cântecele şi strigăturile nelipsite la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru acela care încearcă să le cunoască şi să le adune pentru a le dărui din nou, după cum spune şi Anton Pann: ”De la lume adunate, Şi-napoi la lume date.”
Județul Satu Mare se înfăţişează ca un areal unitar de manifestări tradiţionale, unele dintre ele fiind caracteristice tuturor regiunilor locuite de români. Copiii trebuie educaţi pentru a deveni păstrători ai acestor nestemate, eventual chiar descoperitori de tradiţii noi. Baladele, cântecele, doinele, şezătorile, arta ceramică, țesăturile populare, împletiturile din nuiele, portul popular şi nu în ultimul rând dansurile populare alcătuiesc un inestimabil patrimoniu spiritual al acestor minunate micro-țări ale oșenilor, codrenilor sau moților.
Aceasta este comoara noastră, neprețuită, dar care trebuie dusă mai departe. Prezentată lumii întregi. ”Ospitalitatea este tradiția noastră”, spune, de altfel, și brandul județului.
Ciprian Batea
