Reuniţi la Bruxelles, miniştrii Apărării din ţările NATO au discutat un plan nou pentru a consolida securitatea ţărilor baltice şi a statelor aliate din Europa Centrală şi de Sud împotriva unui eventual atac sau a unei încercări de ocupaţie din partea forţelor ruse. Alianţa a decis suplimentarea prezenţei navale, dar şi a avioanelor dotate cu sisteme de apărare şi control în România, Bulgaria şi Turcia. Potrivit unor surse credibile, batalioane formate din 500 până la 1000 de militari ar putea fi desfăşurate, prin rotaţie, în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Bulgaria. Unităţile vor include, cel mai probabil, forţe speciale, înarmate cu rachete sol-aer şi susţinute de avioane şi elicoptere destinate atacurilor la sol.
De cealaltă parte, oficiali ai Ministerului rus de Externe susţin că Rusia nu reprezintă o ameninţare de tip real pentru NATO şi denunţă prezenţa militară a Alianţei în Europa de Est. Totodată avertizează că Moscova intenţionează să adopte măsuri simetrice.
Este însă cât se poate de evident că România şi Bulgaria sunt tot mai expuse presiunii Rusiei în bazinul Mării Negre care îşi propune reafirmarea sa ca pol de putere în zonă. De asemenea, este la fel de evindentă strategia Moscovei de promovare a disputelor regionale pe tema „României Mari”, pentru susţinerea activităţilor separatiste ale secuilor din Transilvania sau pentru perturbarea exploatării resurselor ţării noastre în Marea Neagră. Aceasta din urmă, desigur, în urma unei idei absurde de a promova o dispută juridică privind apele teritoriale revendicate de Kremlin, după anexarea Crimeii.
În ceea ce priveşte România şi Bulgaria, obiectivul Rusiei este de a neutraliza flancul estic al NATO şi de a se asigura că guvernele celor două ţări nu se opun desfăşurărilor de unităţi navale, parte componentă a ofensivei internaţionale a lui Vladimir Putin.
Voicu D.Rusu
