„Va dispărea Uniunea Europeană de pe scena internaţională?”. Dacă cineva şi-ar fi permis să spună, acum câţiva puţini ani, această întrebare, ar fi fost considerat cel puţin extraterestru. Totul era bine şi cu toţii speram că va fi şi mai bine. Şi, totuşi, aceasta este întrebarea crucială pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, a lansat-o în faţa Parlamentului European cu ocazia prezentării discursului anual despre Starea Uniunii. „Europa se află în plină criză existenţială” a spus el, iar pentru Europa, sfârşitul visului unităţii europene înseamnă sfârşitul categoric al păcii şi prosperităţii.
Jean Claude-Juncker a insistat în evidenţierea acestor riscuri, atât la Strasbourg, în faţa parlamentarilor europeni, cât şi la Summitul UE de la Bratislava, în faţa liderilor statelor europene.
Şi într-un loc, şi în celălalt dezbaterile au avut o tematică de importanţă majoră, iar concluziile s-ar putea constitui, măcar în parte, într-un plan concret de redresare a încrederii în Uniune, pe coordonatele populism, şomaj, inegalitate socială, criza refugiaţilor, terorism sau Brexit.
În acelaşi context, Juncker a vorbit despre nevoia înfiinţării unei armate a UE şi a precizat că odată cu Brexitul se face simţită nevoia unei cooperări mai strânse în domeniul apărării. Britanicii au susţinut mereu că ar fi un conflict de interese cu NATO. În opinia lui Juncker această armată ar fi complementară cu NATO. „Mai multă apărare în Europa nu înseamnă mai puţină solidaritate transatlantică”, a afirmat înaltul oficial european.
Voicu D. Rusu
