Ziua de 29 septembrie a fost atât de umedă în acest an, exact ca și cu doi an în urmă, când lacrimile colegilor de la NVTV și Gazeta de Nord-Vest s-au scurs necontenit, însoțindu-i sufletul ce se urca la cer. De ce s-a urcat la ceruri sufletul lui Florin Cățoiu și spun cu atâta siguranță? Pentru că un om care a făcut atâta bine pentru cei din jur, se întâlnește destul de rar. De fapt, n-am mai întâlnit un șef de instituție ca a noastră să-și aducă aminte foarte des de bunul coleg al nostru, Florin Cățoiu, omul priceput la toate și omul care a încercat să-l scoată pe NU din vorbire. S-a comportat, în toate împrejurările, în așa fel încât n-a existat respingere în a acorda ajutorul solicitat de cineva. Nu a existat în acest colectiv al televiziunii și al ziarului să fi fost refuzat de Florin! Mereu a fost alături de noi, ajutându-ne, când a fost cazul, sau dându-ne un sfat bun, o vorbă bună, un gând ce te făcea să treci cu ușurință peste impedimentele ivite. Viața lui a fost în întregime închinată mamei dragi și activității serioase de la televiziune și ziar. Poate de aceea, Florin este atât de mult regretat de conducerea instituției, pomendindu-l de câte ori este cazul, pomenindu-i sufletul pur, curat și plin de dragoste colegială, de dragoste pentru cei din jurul său, mai ales de mama sa, pe care a iubit-o, a stimat-o și a respectat-o atât de mult!
L-am cunoscut bine pe Florin, luându-l dimineața de la poartă și plecând la realizarea celor trei emisiuni televizate. Am realizat sute de emisiuni împreună, el fiind primul meu observator, îndrumător și cel mai tenace om ce-mi dădea un verdict referitor la emisiuni. De multe ori am ținut cont de părerile lui și am știut să-i mulțumesc. Păcat că nu-i pot mulțumi și acum. N-am crezut că se va întâmpla așa ceva! Cine și-ar fi putut închipui? Și-a iubit mama și bunica exact ca pe lumina ochilor săi, cum de altfel l-au iubit și ele. A avut mulți prieteni pe care a știut să și-i facă, prin comportamentul său admirabil, prin maniera de a fi impunându-se ca un model de om, știindu-se să se facă respectat, respectându-i pe ceilalți, i-a iubit pe cei din jur, ca să fie la rândul său iubit de aceștia, ca să fie apreciat, a muncit serios pentru a se realiza pe plan intelectual și a făcut-o cu un deosebit succes.
Florin Cățoiu al nostru, cel de pe Valea Someșului a fost un om spiritual, apropiat de cele sfinte, apropiat de oamenii Bisericii, de marii ierarhi cu care am realizat emisiuni cu totul strălucite. A reușit în toate împrejurările să se refere la literatura religioasă, aplecându-se cu pioșenie asupra marilor personalități din viața Bisericii Române.
Amintindu-l șefii noștri și colegii lui de muncă, e ca o rugăciune senină de laudă și de mulțumire, ca o cântare, ca un refren ce revine în ritm de respirație în eternitate.
Se cuvine să mai amintim și faptul că activitatea sa lăudabilă la realizarea mass-mediei județene este una bogată și atât de variată. Florin Cățoiu a întreprins și în acest domeniu o activitate titanică, având un stil propriu, original, mai ales că a prins momentul când instituția a cunoscut mutarea în noul și impunătorul sediu actual. Acest lucru a mers până în momentul în care firul vieții sale s-a întrerupt brusc. Oricum, dacă ar trebui să amintim omul ce a dat dovadă de seriozitate ireproșabilă de-a lungul anilor munciți la NVTV, l-am aminti, fără reținere pe Florin Cățoiu, pe care-l vom regreta toți care l-am cunoscut și ne-am putut numi buni colegi cu el!
S-a impus, cu adevărat, drept un om adevărat prin tot ce a făcut în sprijinul întăririi acestui colectiv minunat și puternic de la NVTV și Gazeta de Nord-Vest, el rămânând un reper demn de urmat.
Ne gândim mereu la familia lui, cu amărăciune în suflet și-i dorim să-și ușureze suferința, împărțindu-o cu noi, cei care l-am iubit atât de mult!
Teodor Curpaş
