Autonomia locală și depolitizarea actului decizional

Despre autonomia locală și depolitizarea instituțiilor statului, implicit a actului decizional local sau central, s-a discutat de nenumărate ori, dar concluziile nu s-au regăsit în amendarea unor legi. Fără schimbările profunde ale unor legi nu vom avea parte de operativitate în finalizarea unor proiecte vitale pentru comunitățile locale. Abordările legate de autonomia locală au fost de multe ori defectuoase și prost înțelese de unii decidenți, care nu și-au ancorat suficient de bine argumentele în realitățile trăite de truditorii din administrațiile publice locale. Comunicarea cu specialiștii din aceste instituții de multe ori au fost pasageră, iar notițele din agenda de lucru a unor parlamentari au rămas neoperaționale precum niște amintiri dintr-un jurnal de vacanţă. Rigiditatea unor proceduri legale îngrădesc inițiativele primarilor și ale consilierilor locali, care trebuie să țină seama de ,,litera legii” pentru că nu le permite să acționeze în timpul cel mai scurt pentru a finaliza prioritățile existente la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor. Dacă ar exista o autonomie locală mai amplă, multe proiecte locale ar intra în execuție în timpul cel mai scurt. Conform art.3 (1) din Carta Europeană a autonomiei locale din 15.10.1985: ,,Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice”. Sfera aceasta a autonomiei locale ar trebui extinsă… Dintr-o discuție pe care am avut-o recent cu un primar... acesta mi-a dezvăluit că foarte multe reactualizări ale legilor nu pot fi realizate de aleșii noștri din Parlament deoarece acestea ar fi condiționate sau mai bine zis obstrucționate de anumite prevederi radicale ale unor directive europene. Poate că europarlamentarii noștri ar trebui să studieze această observație pentru a afla cât de adevărată este și dacă este care ar fi căile legale decente pentru ca legislația europeană să fie armonizată cu nevoile existente în comunitățile locale. În același timp, la nivelul administrațiilor publice deputații și senatorii din județele țării ar putea demara niște anchete pentru a constata cu adevărat, care sunt barierele existente la nivelul acestora, dar ar afla care sunt și soluțiile propuse de reprezentanții cu experiență din cadrul Primăriilor și Consiliilor locale. Depolitizarea instituțiilor statului, dar mai cu seamă a administrațiilor publice locale este un alt subiect despre care se vorbește, dar nu se întreprinde nimic demn de luat în seamă din punct de vedere legislativ pentru a se ajunge la mult dorita libertate decizională. Unii afirmă că este imposibilă această depolitizare atâta timp cât acoliții unor lideri politici își au ancorată influența în anumite sisteme și structuri ale statului. Vorbeam de o mare personalitate, un domn primar al unei comune, care a demonstrat cu succes, prin tact, profesionalism și consilieri eficiente, că un Consiliu local poate fi depolitizat. Performanța constă în faptul că toți consilierii, care participă la o ședință a Consiliului local, din comunitatea respectivă, își lasă ,,haina culorii politice” la intrarea în sala de ședințe. În cadrul dezbaterilor, care au loc pe baza proiectelor de hotărâri, dar și în identificarea unor soluții eficiente legate de anumite priorități existente la nivelul comunei, nu există disensiuni politice, subestimări, invective în sensul că eu sunt ,,de stânga, de dreapta sau independent”. Este greu de crezut că există o astfel de echipă omogenă într-un Consiliul local. Există o anumită armonie impusă de ideea că aleșii locali trebuie să se axeze în principal pe bunăstarea și prosperitatea locuitorilor comunei. Fiecare consilier are dreptul să-și expună soluția lui, cu argumentele aferente, iar dacă nu există alta mai bună, soluția câștigătoare urmează să fie implementată prin intermediul unui proiect local sau de nivel european. Poate unor politicieni de la București nu o să le vină să creadă că există acest consens între reprezentanții partidelor politice, care fac parte dintr-un Consiliu local de la țară. Gândirea și modalitățile de lucru moderne, de tip occidental, ar trebui să dea de gândit marilor decidenți politici de la București, iar implementarea acestei gândiri progresiste ar trebui implementată și la nivelul instituțiilor, în comisiile de specialitate existente în Parlamentul și Guvernul României. Primarul despre care v-am vorbit a mai spus printre altele:,, Oamenii ne-au ales pentru ca noi să ne punem inteligența ideilor noastre în sprijinul interesului local și nu al unui partid anume. Eu nu voi participa niciodată la alegeri regizate, în calitate de figurant. Știu că unii politicieni au tot felul de interese și primesc anumite comenzi de la liderii lor... Cu astfel de oameni nu se poate moderniza gândirea și modul de acțiune al clasei politice românești, îndelung așteptată de toți românii incoruptibili”.