Dacă la nivel global se vorbește din ce în ce mai mult de o criză alimentară și în mai multe țării europene populația s-a înghesuit să golească rafturile magazinelor speriați fiind că vor mai avea de unde să cumpere cele necesare traiului de zi cu zi, am ajuns să ne bucurăm că în România marea majoritate a populației are pe cineva la țară o mamă, un bunic, o mătușă care crește un purcel, o văcuță, are o grădină cu zarzavaturi, niște găini, niște pui, pomi fructiferi.
O vorbă din bătrânii spune că “așa cum îți așterni, așa vei dormi” și iată că se potrivește de minune și în ziua de azi. De ce spun asta veți afla în materialul de azi. Inclusiv fermieri românii ne anunță că suntem în pericol de a ne confrunta cu o criză alimentară.Ce are să ducă la acastă criză? Simplu! Scumpirile uriașe a utilităților, lipsa îngrășămintelor,scumpirea furajelor, războiul dintre Ucraina și Rusia. De exemplu la începutul luni Martie anul curent prețul grâului înregistra o creștere cu 7,2% la bursa de cereale din Chicago, cel mai ridicat nivel din Martie 2007, ajungând la 12,60 dolari per bushel (este o unitate de volum imperială și obișnuită în SUA, bazată pe o măsură anterioară a capacității uscate. Vechiul bushel este egal cu 2 kennings (învechit), 4 picături sau 8 galoane uscate și a fost folosit mai ales pentru produse agricole, cum ar fi grâul. În uzul modern, volumul este nominal, bushels indicând o masă definită diferit pentru fiecare marfă) din cauza temerilor că aprovizionare pe plan global va fi perturbată până la finalizarea războiului din Ucraina. Prețul grâului a înregistrat în final o creştere de peste 40%, deoarece conflictul militar întrerupe livrările din Ucraina şi Rusia. Cele două țării sunt responsabile pentru mai mult de 30% din comerţul mondial cu grâu, 32% în cazul orzului, 20% în cazul porumbului şi peste 50% în cazul uleiului de floarea soarelui şi al seminţelor oleaginoase. Vânzările de grâu rusesc au scăzut semnificativ din cauza închiderii porturilor, a lipsei navelor dispuse să meargă în porturile ruseşti şi a impactului sancţiunilor. Porturile ucrainene rămân închise iar comercianţii nu vor cumpere grâu rusesc, din cauza sancţiunilor, astfel încât cumpărătorii caută alţi furnizori. Cererea pentru exporturile UE de grâu a crescut. Este clar că unele țării vor opri exportul. De exemplu Bulgaria intenţionează să-şi majoreze rezervele de grâu şi să cumpere de la producătorii locali suficiente cereale pentru a asigura necesarul intern pentru anul următor. Producătorii spun că statul bulgar intenţionează să cumpere aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu din cele trei milioane de tone care sunt încă în silozuri şi ar putea restricţiona exporturile de grâu până când sunt realizate planificatele achiziţii.Traderii spun că Bulgaria, unul dintre exportatorii de grâu ai Uniunii Europene, se confruntă cu o cerere ridicată pentru exporturile de grâu, comercianţii încercând să înlocuiască grâul pe care intenţionau să-l cumpere din Ucraina şi Rusia.În Ungaria, ministrul Agriculturii, Istvan Nagy, a anunţat vineri că vor fi interzise cu efect imediat toate exporturile de cereale din cauza creşterii preţurilor, în urma invaziei ruse în Ucraina. Florin Spătaru, ministrul Economiei, a declarat că guvernul ar putea lua în perioada următoare măsuri pentru limitarea exportului de cereale și alte produse, pentru a asigura necesarul de consum în România. Ministrul a afirmat că despre aceste măsuri s-a discutat într-un grup de lucru creat la Ministerul Economiei, în care se analizează efectele economice ale războiului din Ucraina. Chiar dacă crescătorii românii de animale anunță de exemplu creșteri la carnea din cauza scumpirii energiei, dar şi a furajelor și de Paște, carnea de miel estimează creşteri de preţuri de peste 30% faţă de anul trecut, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a declarat că în țara noastră nu există riscul apariției unei crize alimentare și nici a unor dezechilibre majore din acest punct de vedere și că în România se produce suficient de multă hrană pentru necesarul de consum al populației. Totuși producătorii din țara noastră estimează că până la toamnă preţurile ar putea creşte şi cu 50% la unele produse. Până una alta ,prețurile cerealelor românești vândute la export prin portul Constanța au crescut continuu, după începutul războiului din Ucraina. Tona de porumb s-a scumpit cu 27%, iar cea de grâu cu 22%. Cele mai mari scumpiri au fost la semințele de floarea-soarelui, cu aproape 35%, conform statisticilor din piață.
Pe piața internațională se găsesc mai puține cereale după ce marii exportatori, Federația Rusă și Ucraina au început războiul, iar porturile ucrainiene de la Marea Neagră au fost închise. Așa că brusc a crescut cererea pentru cerealele din România și Bulgaria.
Marea Neagră a rămas cu o lipsă de portofoiu de onorat contracte de export de circa 12-14 milioane de tone grâu şi cam 16-18 milioane tone de porumb. Acestă presiune foarte mare a condus la preţuri mari. Preţurile astea mari s-au propagat în România, cu toate implicaţiile (...) în preţul făinii şi mai departe în preţul produselor de panificație.
Scumpirile anunțate vin în contextul în care prețurile unor produse de bază au crescut puternic în ultimul an.
Și o nouă mare problemă pentru agricultori vor fi dificultațile în producție din cauza lipsei de îngrășăminte și a prețului ridicat al acestora.
Căci Azomureș Târgu Mureș, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultură din România, a oprit producția de îngrășăminte, temporar, începând cu luna Decembrie 2021, compania spunând că va relua producția „dacă și când condițiile pieței o permit”.
Doar că din 6 decembrie, când Azomureș a făcut anunțul inițial de pregătire pentru oprirea producției, prețul gazelor naturale în România a continuat să crească semnificativ. Spre comparație, pe 6 decembrie, prețul gazelor livrate în ianuarie 2022 era de 90 euro/MWh, pe 15 decembrie, prețul pentru gazele livrate în ianuarie era de 132 euro/MWh. De remarcat, la nivel european prețul gazului a continuat să crească, dar în România creșterea a fost și mai pronunțată, iar decalajul pentru utilizatorii industriali din România se adâncește.
În această situație, Azomureș afirmă că nu poate produce îngrășăminte la prețuri accesibile distribuitorilor și fermierilor. Azomureș a anunțat încă din Decembrie 2021 că campania agricolă de primăvară (martie – aprilie 2022) va fi grav afectată de lipsa aprovizionării cu îngrășăminte, consecințele urmând să fie mai vizibile în vara anului 2022.
Un alt gigant în industria îngrășămintelor a fost omorât cu bună știință ani trecuți când proprietarul a fost introdus într-un “malaxor al justiției” și a fost închis în 2 rânduri. Este vorba de grupul S.C. InterAgro S.A. deținut de omul de afaceri Ioan Niculae. Acum compania se află în reorganizare judiciară.
Și ca să ne mai descrețim frunțile voi încheia cu un banc care din punctul meu de vedere se potrivește perfect cu situația actuală.
Merge copilul la tată. Tată te rog să îmi spui care este diferența dintre criză și prosperitate? Tata:Păi fiul meu, mai știi tu acum 5 ani când eram director la firma X?
-Aveam Mercedes cu șofer la scară, beam Șampanie și îmi petreceam timpul cu o secretară tânără și frumoasă ! Aia era prosperitate.
Acum azi sunt șomer, beau sifon și îmi petrec timpul cu mama ta! Asta e criză!
Răzvan Govor
