Dacă înainte țara noastră era numită grânarul Europei, desigur, după marea secetă din 1938 atunci toată Europa a fost afectată. În acel an media ţărilor europene la hectarul de grâu a fost în jurul valorilor de 3-400 kg. Printr-un concurs de împrejurari asociat vremii, România a reuşit în acel an o productivitate de 700 de kg de grâu la hectar. Din cauza unor decizii neinspirate la nivel guvernamental, România şi-a exportat tot surplusul de producţie. Efectul s-a simtit imediat, o criză la nivel naţional generată de lipsa pâinii a avut loc în perioada 1938-1939, iar românii, în special cei de rând, s-au îmbolnăvit de pelagră – „ciuma” mălaiului”.
Azi, când produce de 7 ori mai mult, nu se mai discută la nivel European că România să fie o mare putere agricolă, ci mai degrabă România este numită Africa Europei. Țara noastră este cu un deficit extern de 10 miliarde euro la bunuri agroalimentare în 8 ani. Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut este de doar 4% în vreme ce 20% din forța de muncă ocupată din România lucrează în acest sector.Problema este de competitivitate la nivel economic. Deficitul comercial creează şi alte dezechilibre. Chiar şi în zona agricolă este foarte greu să fii productiv dacă nu există un lanţ integrat de producție.
Dar, pentru a ajuta sectorul agricol s-a luat o măsură extrem de importantă. Circa 300.000 de salariați din agricultură și industria alimentară nu vor mai plăti impozit pe venit, contribuția la sănătate (dar rămân asigurați) și, opțional, nici la Pilonul II de pensii. Scutirea se aplică pentru salariile între 3.000 și 30.000 de lei. Practic este modelul din construcții, cu excepția opționalității la Pilonul II. Din luna iunie 2022 va fi aplicabil acest impozit.
Ca dumneavoastră, cititorii noștri, să vă faceți o idee despre ce zic că este o măsură extrem de binevenită, dacă luăm în calcul salariul minim de 3.000 lei brut, ar înseamna că un angajat va lua 2.362 lei în mână, la același salar de 3000 lei într-un alt domeniu de activitate, un angajat are în mână circa 1755 lei.
Sigur că acum este foarte greu să începi o afacere în domeniul agriculturii având în vedere prețurile extrem de mari la terenurile agricole și utilaje, dar pentru cei cu state vechi în acest business este un ajutor extrem de important care îi va ajuta atât la găsirea mai rapidă de angajați cât și la stabilirea prețului final pentru produse.
Pe lângă agricultură țara noastră ar mai putea face bani frumoși din turism. Avem munți și stațiuni montane senzaționale, un litoral românesc deosebit de frumos cu ieșire la Marea Neagră, Delta Dunării care este o minunăție, ape termale și sărate, lacuri deosebite, cascade.
Avem frumuseți naturale deosebite numai că nu știm să profităm. Și în domeniul turismului ar trebui luate măsuri mai eficiente, o scutire mai mare de impozite, facilități fiscale, o promovare mai intensă a țării noastre la târgurile de turism internațional, o încurajare a mediului de afaceri pentru investiții în turism și o “educație “ a investitorului care trebuie să înțeleagă că pentru a atrage clienți este nevoie de condiții, prețuri acceptabile și servicii impecabile.
Nu este normal să avem ape termale dar UAT-urile și agenții economici să nu investească în foraje și puțuri performante, apoi nu știm profita de faptul că cu apa termală am putea salva foarte mulți bani pentru încălzirea clădirilor, a serelor.
Ne plângem de cheltuielile mari cu utilitățile, dar nu facem nimic în acest sens.
Pe lângă programul cu foto-voltaice a ministerului mediului ar trebui să se facă și un program de încălzire cu apă termală în partea de Nord Vest a țării unde beneficiem de o asemenea bogăție naturală, ar fi ideal să se dea bani pentru foraj și puțuri .
Desigur că Guvernul a luat măsuri bune pentru plafonarea utilităților dar cu un sistem alternativ de lumină și căldură în care am putea fi independenți energetic s-ar face minuni pentru populație. Apoi, o altă măsură salutară este votarea legii Offshore. România va beneficia, în curând, de gazele naturale extrase din Marea Neagră. În forma actuală legea asigură pentru ţara noastră dreptul de preemţiune. Astfel sunt înlăturate temerile că gazul ar putea fi vândut în afara ţării. De asemenea, ANRE va aviza contractele bilaterale, iar Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat are prima opţiune de achiziţie, deci companiile care extrag gazul românesc nu pot vinde după bunul plac.
În lege scrie clar: "Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, în situaţie de criza energetica şi/sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în România a cantităţilor de gaze naturale extrase din perimetrele respective”.
Nu în ultimul rând, această lege aduce reglementări favorabile şi investiţiilor în exploatările de gaze terestre, de mare adâncime. În această categorie intră şi cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 ani, la Caragele, Buzău, care stă neexploatat.
Desigur sunt și alte categorii care beneficiază de facilități fiscale:
1. IT-ști – scutire de impozit pe venit de 10%
2. Cercetători - scutire de impozit pe venit de 10%
3. Angajați construcții (aici intră și cei care lucrează în birou) – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II
4. Angajați din agricultură și industria alimentară - scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II (opțional)
5. Activități independente - Se aplică doar impozitul pe venit, dar contribuțiile sociale sunt aplicabile doar asupra unei sume reprezentând 12 salarii minime pe economie.
6. Contracte de activitate sportivă - sunt taxate similar activității independente
7. Drepturi de autor - avem un sistem real de venituri minus cheltuieli exact ca la activitate independentă și un sistem forfetar în care se deduce o cotă de 40% și se aplică impozitul pe venit doar asupra acestor venituri reduse cu cota forfetară. Se aplică contribuția de pensie și sănătate doar dacă nu există alte tipuri de venituri de natură salarială.
8. Venituri din chirii - impozitul este 10%, dar avem deducere forfetară de 40% din venitul brut. Deci practic impozitul este de doar 6%, cu o contribuție la sănătate de 10% plafonată la 12 salarii minime/economie dacă se depășește plafonul.
9. Venituri din investiții - cotă generală de 10% aplicabilă pentru dobânzi, câștiguri de capital, cu excepția de 5% pentru veniturile din dividende. La fel, în această situație se aplică contribuție la sănătate doar dacă se depășește plafonul.
10. Microîntreprinderi (adică sub plafonul de 1 milion euro): taxare pe venit 1% sau 3%
11. Horeca: impozit specific în funcție de paturi sau suprafață (în funcție de domeniu)
Poate nu ar fi de neglijat în viitoarul apropiat și presa, și să se reia ideea cu ajutorul de tipar, cunoscut fiind faptul că achiziția de hârtie pentru tipografii este extrem de grea, din cauza că s-au închis foarte multe fabrici care produceau această hârtie în lume și prețul crește de la o lună la alta.
Cu măsurile luate azi de către guvern dar și cu cele propuse în materialul de azi și cu o consultare și băgare în seamă a problemelor mediului de afaceri s-ar putea face o economie funcțională și competitivă în scumpa noastră țară.
