Ce se întâmplă la ora actuală în lume mă face să cred că este o oprire voită a populației spre evoluție! Este drept că prea evoluată este lumea și tehnica , știința, medicina, totul. Avem mașini electrice, gadgeturi care mai de care. Descoperirile științifice, medicina au reușit să găsească “leacuri” pentru aproape toate bolile, totul a luat o viteză de neimaginat. Numai dacă stai să te gândești la cum era lumea, civilizația și tehnica acum 15 ani și cum este astăzi îți vine greu să pui în calcul câte descoperiri s-au făcut în fel de fel de domenii. Nici nu pot să îmi imaginez ce s-ar putea întâmpla în următorii 15 ani în acest ritm de evoluție. Probabil că următorul pas după mașina electrică va fi mașina zburătoare, în spațiu deja s-a călătorit. Pe lună au pășit 12 astronauți americani încă între anii 1969 și 1972. Spaţiul cosmic a reprezentat întotdeauna, prin misterul său, o atracţie puternică pentru oameni, care au ajuns sau doresc să-l exploreze chiar dacă formarea lor profesională ţine de cu totul alt domeniu. Această curiozitate puternică pentru ceea ce este dincolo de noi a condus, în timp, la dezvoltarea unei noi forme de turism - cel spaţial, contra unor sume pe măsura destinaţiei. Agenţia de presă rusă TASS trece în revistă zborurile efectuate în spaţiu de persoane fără legătură cu cercetarea spaţială, în perioada 1985-1991, precum şi călătoriile turistice pe Staţia Spaţială Internaţională, din 2001 până în 2009.
Jake Garn, senator american, a fost prima persoană fără legătură cu domeniul care a zburat în spaţiu, la bordul navetei Discovery, în aprilie 1985.
Sultan bin Salman Al Saud, membru al familiei regale saudite, a fost prima persoană cu sânge regal care a călătorit în spaţiu, evenimentul având loc în iunie 1985 la bordul navetei americane Discovery.
Bill Nelson, membru al Congresului american, a zburat în spaţiu la bordul navetei Columbia la începutul anului 1986.
Jurnalistul japonez Toyohiro Akiyama a zburat pe Staţia Spaţială Mir la bordul capsulei Soyuz în 1990.
Helen Sharman, chimistă la Mars Incorporated, a fost primul cetăţean britanic şi prima femeie fără legătură cu cercetarea spaţială care a ajuns în spaţiu. Ea a vizitat Staţia Spaţială Mir unde a petrecut şase zile în luna mai 1991.
Multimilionarul american Dennis Tito a devenit primul turist care a ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). El a călătorit la bordul unei capsule Soyuz TM-32 la 28 aprilie 2001 şi a rămas pe platforma orbitală până pe 6 mai. În timpul zborului spaţial, Tito, fost angajat al Agenţiei Spaţiale Americane, a fost operator de sistem. În anii 1960, el era inginer la un laborator al NASA. Apoi a pus bazele unei firme de investiţii, care în prezent este una dintre cele mai mari din Statele Unite. Pentru zborul său pe ISS, el a plătit 20 de milioane de dolari.
Omul de afaceri sud-african Mark Shuttleworth, care a fondat compania de internet Thawte, a fost al doilea turist spaţial pe ISS, unde a rămas din 27 aprilie până în 5 mai 2002.
Omul de afaceri şi de ştiinţă american Grigore Olsen a zburat pe ISS în octombrie 2005. La bordul staţiei spaţiale, Olsen a realizat o serie de experimente. El a zburat cu capsula Soyuz TMA-7 şi s-a întors cu Soyuz TMA-6. Zborul său a costat 20 de milioane de dolari.
Anousheh Ansari, cofondatoare a societăţii de investiţii Prodea Systems, a fost prima femeie-turist care a ajuns pe ISS şi al patrulea turist care a ajuns pe platforma orbitală. Ea a zburat cu Soyuz TMA-9 şi a petrecut opt zile pe staţia spaţială, între 20 şi 28 septembrie 2006. Zborul ei a costat tot 20 de milioane de dolari. Prodea Systems are un parteneriat cu Space Adventures, Ltd. pentru a un vehicul de zbor spaţial pentru zboruri comerciale.
Charles Simonyi, om de afaceri american de origine maghiară, a zburat la bordul capsulei Soyuz-10 pe ISS unde a petrecut 12 zile, între 9 şi 21 aprilie 2007. Pentru această experienţă a plătit 35 de milioane de dolari.
Americanul Richard Garriott, dezvoltator de jocuri video, a fost al şaselea turist spaţial pe ISS. El a zburat cu o capsulă Soyuz TMA-13 şi a plătit 30 de milioane de dolari. Richard Garriot, fiul astronautului de la NASA Owen Garriott, a petrecut 10 zile pe ISS, între 14 şi 24 octombrie 2007.
Charles Simonyi a revenit pe Spaţia Spaţială Internaţională, devenind al şaptelea turist spaţial. Al doilea zbor al său, care a avut loc în perioada 29 martie - 8 aprilie 2009, a costat, ca şi primul, 35 de milioane de dolari. El a zburat cu o capsulă Soyuz TMA-14.
Guy Laliberte, co-fondator al Cirque du Soleil din Canada, a călătorit pe ISS în octombrie 2009, pentru suma de 40 de milioane de dolari.
În anul 2021 un zbor a cărui pregătire a durat 17 ani a decolat cu succes și l-a dus pe miliardarul Richard Branson din deșertul New Mexico până la marginea spațiului. A fost o călătorie istorică, iar mizele ei, dincolo de progresul tehnologic, sunt deopotrivă economice. Se dă startul, astfel, turismului spațial. Opt oameni au luat parte la această misiune pe care întreaga omenire a putut-o urmări în direct. Cursa către stele a început la baza Virgin Galactic din New Mexico. De acolo a decolat avionul care a transportat naveta cu Richard Branson şi ceilalţi cinci pasageri. Purtată în acest fel, ea a ajuns la 15 mii de metri altitudine, după care s-a desprins și și-a continuat singură drumul, până la 90 de kilometri deasupra Pământului. Odată ajunsă la limita atmosferei terestre, naveta lui Branson a rămas acolo câteva minute. A fost împlinirea visului din copilărie al miliardarului britanic. Și a putut testa câteva minute și imponderabilitatea. 17 ani au durat pregătirile pentru această cursă, în care Richard Branson a investit 16 ani din viață și peste un miliard de dolari. O investiție cât se poate de avantajoasă, dacă ne gândim că sunt sute de viitori clienți interesați de astfel de călătorii. Printre ei, Tom Hanks, Leonardo DiCaprio şi Lady Gaga, care-i vor plăti lui Branson până la 250 de mii de dolari ca să-i ducă până la stele.
Deci ce se mai poate întâmpla? Călătoriile în timp? Teleportare? Lumea a ajuns extrem de departe. Dacă te uiți sunt unele clădiri sau autostrăzi care parcă vin din filmele SF ale copilăriei, mașini care pot vorbi! Mai țineți minte Knight Rider? Mașina care atunci ni se părea wow azi este “pistol cu apă”! Mașinile noastre se ghidează prin satelit, se parchează singure, vorbesc! Probabil că a fost totuși prea mult și a venit pandemia, războiul. Tot ce este posibil că cineva și-a dat seama că lucrurile au scăpat de sub control și se face o resetare a lumii!
Păi dacă până acum 2 ani magazinele erau pline iată că în ultimii doi ani s-au golit și au fost momente când erau chiar goale din cauza lipsei de alimente, lucruri necesare traiului, dacă până acum doar la oraș era canalizare și apă acum este apă și canalizare peste tot, dar vorbim tot mai mult de apă cu rația! Ne-am luptat toți să trecem pe gaz să avem încălzire în case, am renunțat la centralele termice de cartier și am trecut la cele individuale. Măi să fie, nu sunt sigure în caz de cutremur. Iar cele care sunt sigure nu este sigur că se vor deschide deoarece gazul a ajuns atât de scump și încă se anunță scumpiri că pur și simplu încălzirea va fi un lux. La fel și cu energia electrică.
Cum să mai evolueze lumea când noi nu putem trece de boli infecțioase virale , când oamenii se tem că nu vor avea ce mânca, sau că nu își vor putea păzi casa, că nu vor avea un minim de confort necesar pentru supraviețuire? Nu poți să fii sigur de nimic. În Ucraina unde este război nu se mai vorbește de evoluție ci doar de reconstrucție!
Întrebarea este ce se va întâmpla pe viitor? Cu ajutorul bunului Dumnezeu vom trăi și vom vedea !
Răzvan Govor
