Sperăm să nu fie cazul să umplem vanele și oalele!

Acum aproximativ 3 săptămâni râul Someş a atins cota minimă de când se fac măsurători la Satu Mare. Nivelul a fost de -110 cm, adică peste 1 metru sub nivelul zero, depăşind minimul istoric de -108 cm înregistrat în anul 2019. Nivelul scăzut al Someşului a scos la suprafaţă pilonii fostului pod de lângă podul Decebal. În anumite zone Someşul putea fi trecut fără prea mare dificultate. Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în scădere având valoarea de 1950 mc/s fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere până la Gruia şi pe sectorul Isaccea-Tulcea şi în creştere pe sectorul Calafat-Galaţi. Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar şi apoi va fi într-o uşoară scădere ajungând în data de 15 august în jurul valorii de 1900 mc/s. La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,75 metri (= 75 cm) până la atingerea treptei II, valoare în jurul căreia va rămâne până în 15 august a.c. Nivelul Dunării a scăzut atât de mult, încât mai multe insule de nisip au apărut în apă, iar la Calafat au ieșit la suprafață câteva barje scufundate de-a lungul timpului în fluviu. Debitul a înregistrat zilele trecute un nou minim istoric: numai 1.800 de metri cubi pe secundă, cu aproximativ 2.500 de metri cubi mai puțin decât media lunii august. Zilele trecute am văzut un reportaj la un post național de știri care prezenta că în unele zone Dunărea va putea fi trecută la pas. Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că a mărit numărul secţiunilor de monitorizare de la nivelul celor 11 bazine hidrografice de la 80 la 120. Dintre acestea, în 33 de secţiuni, adică în 26% din totalul celor monitorizate, debitele se află sub cel minim necesar lunii august, iar acestea nu pot asigura simultan necesarul de apă pentru toate folosinţele aflate pe sectoarele de râuri respective. De aceea, pentru aceste secţiuni, este necesară aplicarea Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioade deficitare. La nivel naţional, sunt 696 de localităţi alimentate restricţionat. 291 de localităţi din 24 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Sibiu, Hunedoara, Alba, Olt, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj şi Bihor sunt alimentate restricţionat din apă de suprafaţă, iar 405 localităţi din foraje/fântâni (13 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş). Aceasta înseamnă un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel naţional. ANAR susţine că cele mai afectate de secetă rămân judeţele din zona Moldovei, în special localităţile mici şi satele unde alimentarea este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran. Pentru toate celelalte, inclusiv localităţile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă, rezerva de apă este suficientă, chiar dacă se menţine într-un proces de scădere. Astfel, rezerva în principalele 40 de lacuri este 3,13 miliarde de metri cubi de apă, faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. În prima jumătate a lunii august, Administraţia Naţională „Apele Române”, alături de reprezentanţii Hidroelectrica, reuşesc să menţină un coeficient de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă), adică de 71,95%. În momentul de față, județul nostru nu are probleme reale în aprovizionarea populației cu apă și sperăm să nu retrăim vremurile de înainte de ‘89 când țin minte că mama umplea dimineața vana cu apă și oalele ca să avem apă în casă toată ziua! Și totuși trăim cu speranța că va fi bine și, verificând vremea, am văzut că pentru următoarele zile arată ploaie în aproape toată țara.