În ultima săptămână parcă a înnebunit lupul! La nivel mondial fel de fel de frământări, răsturnări de situații, probleme în special economice, energetice, militare, diplomatice, ”răscoale” atât militare cât și civile, alegeri cu câștigători surpriză. Parcă suntem într-un film de acțiune. Din păcate, noi suntem actorii în rolul vieții noastre și jucăm într-un film periculos cu roluri principale oferite unor personaje ușor instabile și “sinistre”. Sincer, tot ce pot să înțeleg este că se produce o reorganizare a lumii. Practic, suntem în mare parte împărțiți pe o tablă de șah și puterile lumii fac mișcări în funcție de necesități și strategii. Un zvon încă neconfirmat despre Xi Jinping, președintele chinez, domină reţeaua de socializare după ce zeci de mii de utilizatori au răspândit zvonuri neconfirmate despre arestarea preşedintelui şi înlăturarea sa de la putere de către Armata de Eliberare a Poporului chinez. Mai mult, zvonul a fost alimentat de o înregistrare video de asemenea intens distribuită pe Twitter şi cu autenticitate neconfirmată care arată o coloană de 80 de vehicule militare ce s-ar îndrepta spre Beijing. Sigur acuma am văzut filmarea, există vehiculele, dar eu nu sunt în măsură să zic cu mâna pe inimă unde sunt și încotro se îndreaptă.
Cert este că această speculaţie vine în timp ce mai multe curse aeriene care urmau să decoleze din capitala Beijing au fost anulate şi alte relatări neverificate vorbesc despre trenuri şi curse de autocar care de asemenea urmau să plece din Beijing anulate la rândul lor. După cum probabil ați citit zvonurile au fost amplificate şi de un politician indian, Subramanian Swamy, care le-a distribuit celor circa 10 milioane de urmăritori ai săi pe Twitter. Acuma nu pot să spun exact ce se urmărește cu această “breaking news” dar autoritățile de la Beijing ”tac ca porcul în cucuruz “ , să mă exprim ușor sau mult prea plastic. Culmea că Xi Jinping ar urma să fie reconfirmat la conducerea Partidului Comunist Chinez (PCC), în cadrul Congresului partidului ce va avea loc pe 16 octombrie. Vedem ce se va întâmpla în continuare. Din China atenția îmi merge înspre Rusia unde se pare că poporul s-a cam săturat de “dictatura” din țară și începe să se revolte. Era clar că atâta timp cât nu au avut direct de suferit rușii au cam tăcut chiar dacă economic nu le-a fost ușor, dar acum când se văd încolțiți și pregătiți pentru a fi carne de tun reacționează . Sigur că până au înrolat militari din zonele sărace și îndepărtate din Rusia nu a fost un interes și ecou așa mare dar acum când au anunțat toată populația că trebuie să se pregătească de război în orașele mari se creează revolte și oamenii se “răscoală” împotriva regimului. De la revolte stradale, atacuri armate până la incendierea centrelor de recrutare. Acuma regimul pare să aibă o problemă reală ! Poporul suveran se ridică încet împotriva conducătorului! Aici este de urmărit cum se va termina toată această poveste!
Venim puțin mai la Vest și în Republica Moldova. Sunt mici probleme interne. Membri și activiști ai Partidului Șor au instalat câteva corturi pe treptele din curtea Președinției de la Chișinău pe 25 septembrie, în cea de-a doua duminică de proteste antiguvernamentale la care cer organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
În duminica precedentă, simpatizanții politicianului fugar Ilan Șor, care se ascunde în străinătate de anchete de corupție împotriva sa, au instalat corturi doar vizavi de Președinție, în fața Parlamentului, anunțând un protest non-stop. Formațiunea populistă acuză guvernarea PAS și pe președinta Maia Sandu că nu ar face destul pentru a combate creșterea inflației și degradarea nivelului de trai. Dar participanții la demonstrații mai cer oprirea anchetelor de corupție împotriva liderului lor și altor fruntași ai Partidului Șor. De cealaltă parte, președintele Maia Sandu a declarat, cu privire la protestele organizate de Partidul Șor, că demisia i-o cer "hoții și marii corupți". O totală nebunie.
Cireașa de pe tort vine din Italia unde Coaliția de dreapta condusă de partidul de extremă Fratelli d’Italia (FdI) a câștigat alegerile legislative organizate duminică. Astfel, Giorgia Meloni ar putea deveni prima femeie premier din istoria Italiei. Formarea unei coaliții de guvernare ar putea dura săptămâni întregi. Partenerii probabili sunt aliații din campania electorală: Liga anti-migranți și euro-sceptică a lui Matteo Salvini și Forza Italia, a fostului premier conservator Silvio Berlusconi. Astfel după ce a revenit în fotbal la Monza unde a adus echipa în Serie A pentru prima dată în istoria de 110 ani, la 86 de ani , Silvio Berlusconi a revenit și în Parlamentul Italian ca senator iar unele voci îl dau și viitor ministru.
Giorgia Meloni s-a născut la Roma, la 15 ianuarie 1977. Giorgia Meloni avea doar 15 ani în 1992, când a intrat în Mişcarea Socială Italiană (MSI), un partid neofascist, moştenitor al lui Benito Mussolini.
În 2008, la vârsta de 31 de ani, ea a devenit cel mai tânăr ministru italian al Tineretului şi Sportului, în Guvernul lui Berlusconi.
În 2012, ea a înfiinţat Fratelli d’Italia şi a preluat retorica şi poziţiile populiste ale M5S şi Alianţei Naţionale, fostul partener de dreapta al lui Silvio Berlusconi.
Așadar după toate aceste evenimente și după tot ce am auzit inclusiv tensiunile dintre Turcia și Grecia care datează de mulți ani dar care au luat o oarecare amploare pe fondul invaziei rusești în Ucraina nu pot să mă gândesc decât la o reașezare a lumii, la o schimbare care nu știu cum va fi acceptată de populație. Probabil că în unele țări democratice se va cere o democrație “controlată cu mână de fier” iar în țările ușor comuniste se va da un pic de democrație oamenilor. Sincer conceptul și povestea asta cu democrația eu nu o prea înțeleg, nu pentru că aș fi comunist, ci pentru că e ușor să creezi un miraj și să crezi că toți pot avea parte de el și ai tot concursul de a ajunge la ce vrei numai că nu prea ajungi. Ca să fiu în trendul timpului și problemelor, în comunism nu aveam încălzire, acuma avem, dar nu ne-o permitem. Vom trăi și vom vedea ce se întâmplă și ce mișcări urmează pe tabla de șah.
Răzvan Govor
