Parcă nu imi vine să cred cum în ultimii doi ani scenarii sumbre s-au năpustit asupra lumii. Am început cu pandemia,criza alimentelor, războiul a adus cu el și scumpiri extrem de mari de la materii prime,alimente ,materiale de construcții și bine-nțeles gaz, curentul, apa și combustibilul. Practic avem o criză datorată utilităților, a gazului și a curentului, toate prețurile cresc odată cu creșterea celor două. Numai că vedeți voi oameni buni la nivel mondial se anunță că ce este mai rău urmează să vină. Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat prognoze economice care au cel puțin meritul clarității. Creșterea globală este de așteptat să fie de 2,7% în 2023, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de prognoza din iulie, după 3,2% în 2022. Aceasta ar putea fi cea mai slabă performanță din ultimele două decenii, cu excepția crizei financiare globale din 2008 și pandemia din 2020.
O treime din economia internațională ar putea experimenta astfel o contracție în 2022 sau în 2023. Aceste prognoze rămân însă foarte ipotetice, din cauza incertitudinilor legate de războiul din Ucraina sau de apariția unor noi variante de Covid-19. Creșterea planetei ar putea scădea astfel sub pragul de 2% cu o probabilitate de 25%.
În Statele Unite, consumul lent, cu puterea de cumpărare erodată de inflație, a încetinit creșterea produsului intern brut de la 5,7% în 2021 la 1,6% în 2022, conform previziunilor FMI, la 1% în 2023. Economia zonei euro ar trebui să reziste mai bine în 2022 (3,1%) datorită sănătății bune a sectorului serviciilor și în special a turismului din Italia și Spania. Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a avertizat că ar putea dura câţiva ani până când producţia globală de energie se va diversifica, prelungindu-se riscul stagflaţiei sau al unei perioade de creştere redusă şi inflaţie ridicată. Într-un discurs rostit la Universitatea Stanford, Malpass a susţinut că pare tot mai probabilă o recesiune în Europa, în timp ce economia Chinei încetineşte semnificativ, iar cea a SUA s-a contractat în primul semestru din 2022. Și în “principala economie europeană” prognozele bianuale, care sunt utilizate de Guvernul de la Berlin la elaborarea propriilor sale previziuni economice, sunt elaborate de Halle Institute for Economic Research (IWH), Ifo din Munchen, IfW din Kiel şi RWI-Leibniz Institute for Economic Research din Essen. Acestea se aşteaptă la un avans al PIB-ului Germaniei de 1,4% în 2022, de la un nivel de 2,7% previzionat anterior, şi un declin de 0,4% în 2023, de la un avans de 3,1% estimat în primăvară.
Conform unui scenariu de risc ce prevede o iarnă extrem de rece, penurie în aprovizionarea cu gaze şi insuficienţa economisirii energiei, cele patru institute economice avertizează că PIB-ul Germaniei s-ar putea contracta cu 7,9% în 2023 şi cu 4,2% în 2024.
Reducerea livrărilor de energie, ca o consecinţă directă a războiului din Ucraina, conduce la creşterea preţurilor şi înmulţirea incertitudinilor în Germania, afectând atât companiile, cât şi gospodăriile, a apreciat Bundesbank în raportul său lunar. Chiar dacă rezervele de gaze vor ajuta, probabil, la evitarea unei raţionalizări la iarnă, activitatea economică este posibil să înregistreze un uşor declin în trimestrul al treilea, urmând ca în următoarele două trimestre să fie înregistrată o contracţie semnificativă, estimează Bundesbank.
Economistul Nouriel Roubini, care a prezis în mod corect criza financiară din 2008, se așteaptă la o recesiune „lungă și urâtă” la nivel global începând cu finalul anului 2022 și care ar putea dura pe parcursul întregului an viitor.
Roubini se așteaptă ca recesiunea globală să dureze pe parcursul întregului an 2023, în funcție de cât de severe sunt șocurile pe partea de furnizare de produse și de cât de mare va fi stresul financiar. În criza din 2008, gospodăriile și băncile au avut cele mai mari pierderi. Acum, spune el, „vor face implozie” corporațiile și sistemul bancar din umbră, precum fondurile de capital de risc și cele private de investiții.
Sfatul său pentru investitori: să dețină mai puține acțiuni și să țină mai mult cash la îndemână. În timp ce cash-ul este erodat de inflație, valoarea sa nominală rămâne, pe când acțiunile și alte active pot scădea cu 10, 20 sau 30%, adică scăderea ar fi mult mai mare decât impactul inflației.
Nici țara noastră nu pare să o ducă mai bine! România nu va reuși să evite recesiunea tehnică la iarnă, potrivit unui raport realizat de o mare instituție financiară. Acest lucru presupune scăderea produsului intern brut două trimestre la rând. Activitatea economică va încetini din cauza creșterii prețurilor la energie. Deja multe companii au fost nevoite să închidă producția pe perioade limitate. Un alt factor decisiv este inflația, care scade puterea de cumpărare a românilor și implicit, și consumul. România are totuși un colac de salvare, spun economiștii și experții :banii europeni.
Prețurile mari la energie afectează deja industria. Marii consumatori de electricitate și gaz au funcționat în acest an la cote de avarie. Se anticipează o creștere a numărului șomerilor din industrie, ca urmare a închiderii unor capacități de producție, care nu vor putea față față prețurilor mari la gaze și curent.
La deteriorarea perspectivei economice participă și inflația, care depășește ritmul în care cresc veniturile românilor și le erodează puterea de cumpărare, dar și apetitul pentru a-și cheltui banii. Rezultatul este griparea unuia dintre principalele motoare ale economiei: consumul.
Economia țării poate fi afectată însă și de o eventuală recesiune a altor țări.
Pe plan local am sta de vorbă cu unele fabrici să văd pulsul și dacă criza economică se simte și la nivel local la marile concerne din județul nostru. Din păcate cam peste tot am auzit cam aceleași lucruri.Se stopează investițiile și angajările până se stabilizează economia mondială și se găsesc metode de autogestionare a producției de curent, astfel ca costul cu utilitățile să scadă sau să dispară. Și astfel se pot face nisțe bugete pe viitor. În unele părți pentru a nu da oamenii afara sau reduse zilele de muncă pe săptămână lucru care duce la cheltuieli mai mici cu utilitățile și salariile. La micile afaceri stăm mai rău. Oamenii nu își mai pot gestiona pierderile și marea majoritate au grija zilei de mâine,grija plății salariilor, cheltuielilor și chiriilor. Nevoiți să crească prețurile clienți se împuținează. În unele magazine mi s-a spus că de când s-a scumpit pâinea oamenii au renunțat și la asta, nu de tot dar unde se poate în loc de o pâine întreagă cumpără jumate. Iar prognozele arată că greul abia acum începe!
Să fim sănătoși și să fim feriți de război și pandemii, cu ajutorul bunului Dumnezeu trecem și pe asta!
După un material greu de “digerat” dar din păcate real o să închei cu versurile melodiei “De mâine” a trupei Voltaj
“ Am sa trec si peste asta Ce va fi va fi Am sa strig iar "Asta-i viata!" E si maine o zi.” Sfârșit de săptămână plăcut !
Răzvan Govor
