Spațiul UE fără controale la frontiere, cunoscut sub numele de Schengen, reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene.
De altfel, aderarea la spațiul Uniunii Europene fără controale la frontiere este una dintre prioritățile țării noastre încă din anul 2007 atunci când a devenit membră UE cu drepturi depline și, implicit, asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE. Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate la crearea sa în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.
Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia.Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen. Patru țări din afara UE - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein - au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.
Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Cei care vor pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.
Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare.
Sistemul de Informații Schengen a fost consolidat pentru a oferi cetățenilor europeni mai multă siguranță.
Reînchiderea frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica traficul transfrontalier pentru 1,7 milioane de persoane.
Gestionarea migrației și securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru Europa. Aproximativ 1,83 de milioane de treceri ilegale au fost detectate la frontierele externe ale UE în 2015. Deși această cifră a scăzut la 125100 în 2020, UE încearcă să consolideze controalele la frontierele externe și să reacționeze mai eficient la cererile de azil.
Aceste provocări au generat evoluții considerabile în politica de gestionare a frontierelor, cum ar fi crearea de instrumente și agenții: Sistemul de Informații Schengen, Sistemul de Informații privind Vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și un nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.
Pentru a opri - înainte de a ajunge în UE- infractorii, teroriștii sau oricine alte persoane care prezintă riscuri, călătorii care nu au nevoie de viză vor fi verificați în viitor înainte de a ajunge în UE cu sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (Etias).
În paralel, deputații europeni au aprobat planuri de a acorda Agenției de Frontieră și Coastă a UE un corp permanent de 10.000 de polițiști de frontieră până în 2027, pentru a spori securitatea Europei. Pentru cetăţenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spaţiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mişcare şi o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen:
Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
Armonizarea condiţiilor de intrare şi a normelor privind vizele şi cooperarea consulară;
Cooperarea consolidată în domeniul poliţienesc;
Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare şi transfer ale executării hotărârilor penale;
Crearea şi dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen.
Site-ul Ministerului de Externe scrie că "Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la UE (art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei), România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la UE, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile şi mai importante efecte ale procesului de integrare europeană".
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012), transmite site-ul MAE.
Dar în februarie 2011, Germania, Franţa şi Olanda au respins intrarea Romaniei în spaţiul Schengen, invocând motivul că România, ca şi Bulgaria, nu sunt pregătite să adere în stadiul actual. Nu s-a stabilit un termen până la care România şi Bulgaria să fie admise, singurul opozant oficial între cele 27 de state ale UE fiind doar Olanda şi conform unui interviu al unui ministru german dat la Spiegel (2013) ar fi şi Germania.
Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene va căuta ca la summitul din luna decembrie anul acesta să se obţină unanimitatea cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a anunţat ministrul ceh de Externe Mikulas Bek, miercuri 05 octombrie 2022, în plenul Parlamentului European.
Supunerea la vot a unei rezoluţii a Parlamentului European pe această temă este prevăzută pentru sesiunea plenară din 17-20 octombrie.
Oficialul ceh a precizat că săptămâna viitoare vor începe vizite ale experţilor europeni în România şi Bulgaria.
Eurodeputata olandeză Sophia In 't Veld, membră a partidului Democraten 66 aflat la guvernare în Olanda, s-a declarat rușinată că Guvernul de la Haga se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen și a cerut premierului olandez, Mark Rutte, să sprijine extinderea zonei europene de liberă circulație și cu cele două țări candidate.
În schimb, eurodeputatul german Guido Reil, din grupul Identitate şi Democraţie (ID), a lansat un atac virulent la adresa României şi a Bulgariei, susţinând că cele două state nu trebuie să fie acceptate în Schengen şi că aderarea lor la UE a fost o greşeală.
Eurodeputatul german Gunnar Beck (grupul ID) a apreciat că este nevoie mai degrabă de o reformă a spaţiului Schengen, nu de extinderea sa prin "admiterea a trei state corupte" (Bulgaria, Croaţia şi România, n.red.), el invocând ca argument indicele Transparency International. În opinia sa, aderarea României şi a Bulgariei la Schengen va duce la o migraţie în masă.
În decembrie, urmează să se ridice din nou, la Consiliul UE, problema extinderii Schengen.
Banii îi dăm ca toate statele membre, am luptat contra corupției existente și inexistente , am ascultat oamenii la telefoane, le-am făcut dosare pe capete, de acuma dacă are vreunul vreo glumă nelalocul ei la telefon îți este și frică să răspunzi sau să râzi. Marea majoritate a politicienilor care vreau binele țării sau care erau prea iubiți de oameni și reprezentau o forță în organizațiile lor sau în județele lor, care vreau binele țării, au fost înlăturați, au fost anchetați, închiși, înlăturați.
Firmele noastre puternice au fost închise rând pe rând sau preluate de consorțiile internaționale, am omorât firmele noastre ca să vină cei care azi ne fac în fel și chip . Culmea că afaceri la noi în țară le place să facă, forța de muncă ieftină, sistemele de asigurare și bancare sunt printre cele mai profitabile în România deoarece ne dau dobânzi mari și ne rup la comisioane, desigur asta le place dar … nu vor să stăm și noi la masa bogaților. Păi cum dracu să vrei să dai credite cu 1-2% ca și în restul țărilor din spațiul Schengen când poți să dai cu 6, 7, 10%. Sigur că dacă se va lua măsura salariului minim european și omul își va permite și în România să trăiască bine nu va mai merge în Germania la muncă și astfel forța de muncă ieftină și de calitate nu va mai fi “exportată de români” către minunatul occident.
Multe dezavantaje financiare calculate sunt în ținerea noastră înafara spațiului Schengen.
Dar oare nu le convine “occidentalilor “ să aibă o țară cu granițe bine controlate tampon între ei și Ucraina via Rusia de exemplu? Nu le convine să oprească teroriști sau infractori cât mai departe de granițele lor?
România își dorește cu adevărat să adere? Sau politicienii își răcesc gura degeaba?
Întrebări la care vom avea răspunsul cel mai probabil în decembrie.
