Localitatea Bogdand se află situată în sudul județului Satu Mare, așezare limitrofă județului Sălaj. Geografic se situează în zona de piemont a unității denumită Culmea Codrului, care la rândul ei se înscrie în cadrul Platformei Sălăjene nordice. Adăugam aici că se află aluvionată de pârâul Maja, care străbate localitatea pe direcția sud-est, nord-vest.
Din istoricul comunei amintim câteva elemente interesante și anume: la sfârsitul sec. al XIV-lea teritoriul satului Bogdand a fost proprietatea a doi feudali care se numeau Magdad și Bogdad. Satul a purtat pentru o perioadă numele de Magdad, dar în secolul următor a dobândit denumirea de Bogdad. Astfel se deduce că actuala sa denumire s-a format după numele feudalului de mai sus. Pe atunci satul era alcătuit din 40 de case și era asezat pe malul văii Maja, pe un teren supus inundațiilor. De aceea locuitorii i-au cerut feudalului Bogdad să le aprobe să-și mute satul. Cererea le-a fost aprobată și ca atare locuitorii s-au mutat cu locuințele pe locul unde azi se situează centrul satului Bogdand.
Comunele cu care se învecinează Bogdand sunt: Samsud la sud-est și Chiejd la sud-vest, comune care fac parte din judetul Salaj; la nord-est se află comuna Bicaz din județul Maramureș iar la nord, nord-vest și la est este marginită de comunele Socond, Supur și Hodod din județul Satu Mare.
Din punct de vedere geografic, comuna Bogdand se situează în zona de piemont a unității denumite Culmea Codrului care la rândul ei se înscrie in cadrul Platformei Salajene nordice. Astfel, comuna este împresurată de o parte și de alta de dealuri împădurite sau acoperite cu pajiști naturale la poalele cărora se întind câmpii cu pământuri roditoare. Pârâul Maja scaldă pământurile comunei pe direcția sud-est către nord-vest, având un debit de apă care crește considerabil în perioada ploioasă a anului.
Principalele obiective turistice ale comunei sunt: Biserica Reformată Calvină și Muzeul Maghiar.
Biserica Reformată-Calvină -Prima informație despre biserica din Bogdand provine din anul 1470, când documentele pomenesc de o ctitorie din piatră. Partea răsăriteană a bisericii este adăugată la începutul secolului al XVIII-lea, iar turnul din piatră este înălțat în 1863.
Muzeul Maghiar - Muzeul a fost construit în jurul anilor 1880–1885, de meșteri populari din Cristur, județul Sălaj, respectându-se dispunerea în lungul terenului intravilan. Are fundația din piatră de râu și este construită din cărămizi alternate cu văioage. Casa este compusă din două camere situate de o parte și de alta a tindei, o cameră fiind dispusă spre stradă iar a doua înspre curte. Este înconjurată în forma de U de un pridvor susținut de 14 stâlpi de forma octogonală. Tavanul este compus din 12 grinzi de susținere, iar acoperișul este învelit cu țiglă arsă, în formă de solzi. În partea din spate are o pivniță cu boltă. Cu ocazia amenajării casei sub formă de muzeu s-a încercat o reconstituire a tipului de casă specifică populației maghiare ce locuiește în această zonă, respectându-se rolul și utilitatea spațiului locuibil. Și-au păstrat destinațiile inițiale camera dinspre stradă sau camera „curată”, precum și cea dinspre curte, care a găzduit activitățile cotidiene ale familiei. Spațiul destinat inițial tindei este utilizat pentru expunerea unor mărturii documentare oglindind aspecte ale istoriei Bogdandului și ale localităților învecinate. Inventarul casei conține în jur de 300 de obiecte, dintre care amintim: piese de mobilier, ceramică utilitară și decorativă, textile, costume populare, obiecte de uz casnic și unelte utilizate în industria casnică textilă. Ea adăpostește astăzi Muzeul Maghiar, fiind achiziționată în anul 1982 și aflându-se în proprietatea Muzeului Județean Satu Mare.
Satele aparținătoare comunei Bogdand sunt: Babța, Corund și Ser.
Satul Babța s-a format prin sec. XIV-XV ca urmare a persecuțiilor și terorizărilor regimului feudal, unde din cătunul numit Oarza un grup de trei familii cu numele de Balaj și Boian s-au refugiat în pădurile ce existau pe teritoriul unde azi se găsește satul Babța. Referitor la dobândirea denumirii de azi se spune că una din acele familii avea ca membru o babă și fiind unica bătrână îi spuneau “Băbuța”, diminutivul cuvântului “Baba” de unde se spune că această localitate și-ar fi dobândit denumirea de azi “Babța”.
Satul Corund este atestat documentar încă din 1423 și se remarcă prin existența uneia dintre cele mai frumoase monumente din județul Satu Mare: Biserica din lemn “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” care a fost construită în anul 1723.
Satul Ser apare prima dată în documentele medievale din 1349 sub denumirea de Sceertelek. Biserica satului a cărei primă atestare datează din 1470 apare ca o biserică din piatră cu două turnuri. Pe locul acestei biserici a fost înălțat un alt lăcaș de cult în 1793, care este și în ziua de azi biserica reformată.
Nicolae Ghisan
