CRONICA LITERARĂ / Între linii *)

Cultura • 20.07.2023 00:00

Poezia este una dintre marile minuni ale lumii. În timp ce toate cele șapte minuni pot fi pipăite, poezia nu e pipăibilă, ea poate fi doar văzută cu gândul, percepută cu inima sau cu al treilea ochi, al sufletului ori al conștiinței. Literatura, în fond, este o mare minune. Ne folosim de cuvinte. Iar cuvântul vine de la Dumnezeu.

Ștefan Damian s-a născut în 1949 la Hodoş-Bodrog (Arad). Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai (1972), doctor în filologie (italiană) al Universităţii din Bucureşti.

În timpul studenţiei a publicat versuri în principalele reviste din ţară. A fost redactor al celebrei reviste Echinox. Debutul editorial s-a produs în volumul colectiv de versuri Eu port această fiinţă (1972). A activat în cadrul unor instituţii de cultură din Cluj-Napoca, a fost redactor de beletristică la Editura Dacia. Cadru universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.

A realizat numeroase volume de traduceri din literatura italiană veche şi modernă (46), traduceri din literatura română în limba italiană (15). Una dintre acestea: O replică de argint/Una battuta d’argento de Vasile Mic, Editura Școala Ardeleană Cluj-Napoca, 2017, cu un cuvânt înainte de/Prefazione di Nicolae Oprea.

Fiind și un autor prolific, a dat naștere unui număr impresionant de volume proprii de poezie.

Deschizând volumul de versuri ,,Între linii”, apărut la Editura Școala Ardeleană Cluj Napoca, descoperi o lume de gânduri atent conturate. Autorul vine în întâmpinarea publicului cu o serie de poezii de adâncă maturitate artistică, încărcate de tensiunea emoției. Descoperim un poet sensibil, sentimental, dar în același timp echilibrat, realist, cu o vastă experiență de viață, care dorește să dăruiască publicului cititor versuri pline de înțelepciune.

Mă bucur enorm să descopăr oameni care știu să șlefuiască cu delicatețe în cuvintele vieții și îi admir sincer pentru modul inedit de a capta atenția noastră, a cititorilor : ,, Despre boli şi durere şi alte asemenea lucruri/ nu vorbeşte decât în şoaptă.”...,,Şi când păşeşte/ cu nesiguranţa drogatului/ mai sinuos ca un şarpe printre trestii crucea rămâne în el dreaptă/ în nedreptatea ei.” (Despre boli și alte asemenea lucruri ).

Apare și o anumită oboseală existențială, o golire de sens care dă naștere spaimei, neputinței: ,,Ne uităm cu mirarea din semnele frunții/ încurcați că nu vedem în afară./ Doar înlăuntrul în care urlă neputința de a ne ști / atinși de un gol/ în care nu putem planta nicio sămânță.” (Un tren de cristal)

Și pentru a mă întoarce la titlul acestui volum, semnificativ ales, ,, Între linii”, observăm încredere în energia binefăcătoare a poeziei, cu viața întreagă parcată între linii, cu punctaj maxim. Poetul stă la datorie. Reușind să găsească cuvintele prin care să descrie imaginile pe care vrea să le transmită cititorului, ,, între linii”, de dimineață până seara, fără a se simți deloc încorsetat. ,,Dimineaţa parchez între linii./ Punctaj maxim./ La prânz parchez între linii./ Acelaşi punctaj/ Seara punctez că viaţa întreagă a fost parcată/ între linii.” (Între linii)

E minunat să găsești în tine puterea de a purta ,,Crucea”, de a putea să spui vorbe bune de încurajare , ,,bucăți de istorie”, alături de alți ,,năpăstuiți ai întunericului ”, să inspiri ,,puterea fără glorie” : ,,Când se ucideau de singurătate/ pe pielea lui se scriau caligrafii îngrijite/ bucăţi de istorie/ mai mult sau mai puţin împărtăşită.” (Crucea). Și apoi ...,,Le purta prin pieţe şi cârciumi/ printre trestii în care vântul cânta melodii/ de mult uitate în urechile de melc ale oamenilor./ Seara se aduna laolaltă cu alţi/ năpăstuiţi ai întunericului/ în case părăsite/ inspira puterea fără gloria unei supravieţuiri/ îmbibate în linişte lipicioasă a florii de mac”, chiar dacă numai pentru o clipă, pentru că știi că acea clipă va găsi ecou peste timp și va aduce adevărata lumină în sufletele oamenilor.

Citind poeziile scrise de Ștefan Damian simți că în spatele cuvintelor se află un om puternic, un spirit nobil, plin de har. ,,Între linii” este o confesiune de suflet, un volum de poezie ce merită toată atenția și stima noastră.

Nu pot încheia altfel decât cu aceste versuri pline de înțeles ale poetului : ,,Printre maci/ Dumnezeu ne duce încă de mână.” Așadar , cu Dumnezeu înainte !

Dana Zen

*) Ștefan Damian – Între linii, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca.

Mihai Eminescu
- Lacul

Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;

Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foșnească,
Undoioasa apă sune!

Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.

Scriitoarea Elena Mitru din New York și-a lansat două cărți recente în România, țara sa natală

Elena Mitru a vizitat recent România. A folosit prilejul spre a-și lansa două cărți recent apărute: Ore și Hore românești și Arta în conversație, volumul 2. În Arta în conversație 2, paginile 158 – 185 cuprind interviul luat sătmăreanului Vasile Mic. Elena Mitru este româncă, s-a născut în anul 1943, luna octombrie, ziua 18, în București – România. Părinții: Georgeta și Ion Mitru, mici meseriași, de profesie croitori, cu atelier în Piața Rosetti, din București. Bunicii din partea tatălui, chiaburi, iar din partea mamei, țărani mijlocași din zona Olteniei, respectiv Turnu Severin satul Țigănași și orașul Slatina. A urmat primele opt clase la Liceul „Gh. Lazăr” (actualul Colegiu Național „Gheorghe Lazăr”) din București, după care a absolvit Liceul „Dimitrie Cantemir” (actualul Colegiu Național „Cantemir Vodă”) din același oraș. A absolvit Școala Tehnică Financiară, după care a urmat cursuri de desen tehnic și proiectare, domeniu în care a activat până la plecarea din țară, în S.U.A. (1997). Primul contact cu lumea capitalistă a fost în anul 1990, în Germania – Europa, unde a trăit și muncit timp de trei ani. A iubit literatura încă de pe băncile școlii. Scrisul a rămas pasiunea pe care a purtat-o toată viața în inima și sufletul ei. A fost și este atrasă de artă și frumos. A activat la „Asociația Artiștilor Plastici Amatori” (AAPA) din București, cu sediul în Piața Rosetti nr. 5, la Secția „Artă decorativă”, al cărui membru a fost din anul 1980. Și-a exprimat astfel dragostea pentru cele două domenii de atracție, prin expoziții personale de vestimentație de-a lungul anilor, pe simezele bucureștene, cât și în orașul de la poalele Carpaților, Sinaia, însoțite de versuri ale poeților clasici români.
17 octombrie 2014 a debutat în literatură, devenind membră a Cenaclului literar „Mihai Eminescu” din New York.
August 2015-membră a Cenaclului „Catacomba”, de pe lângă revista „Bucureștiul literar și artistic” din București, România.
28 octombrie 2017 – primește diploma de onoare „Citation for Faithful Service” oferită de „Queens Federation of Churches” la propunerea pr. prof. univ. dr. Theodor Damian, paroh al Bisericii Ortodoxe Române „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Astoria, S.U.A.
Ianuarie 2019 – Membru asociat al A.S.C.R. – Asociația Scriitorilor Români din Canada.
Mai 2019 – Membră a Asociației „Românul” din Comitatul Fairfield, Connecticut, S.U.A.
August 2020 – Membru Asociat al U.Z.P.R. – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) filiala Diaspora.
Octombrie 2020 - Membru al A.S.R.A.N. – Asociația Scriitorilor Români din Centrul Americii de Nord
Premiul anului 2021 pentru Antologie Românească – „Triptic Arta în conversaţie 189 literar” Diaspora, acordat de Asociația Culturală „Catharsis” Bistrița și Societatea Scriitorilor Bistrițeni „Conexiuni” BC.”
Marian Nencescu

Ion Cristofor: Premii literare:

Doctorul în filologie Ion Cristofor – poet, prozator, critic literar, eseist, traducător - a scris despre cărțile multor sătmăreni, fapt pentru care îl putem socoti un prieten al sătmărenilor. Iată premiile literare primite de dânsul de-a lungul anilor:
Premiul Universităţii din Freiburg şi al revistei Zborlu a nostru pentru contribuţia adusă la cunoaşterea problemei aromâneşti (1996);
Premiul pentru traducere al Festivalului Internaţional Lucian Blaga, ediţia 1996, pentru vol. Takashi Arima, Umbra lui Ulise, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996;
Premiul special pentru poezie al Festivalului Internaţional Lucian Blaga, Ediţia 1997;
Premiul pentru istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, pentru vol. Aron Cotruş, exilatul, 1999;
Premiul Sindicatului “Civitas” pentru volumul Aron Cotruş, exilatul (1999)
Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, pentru vol. Philippe Jones, Fragmente de cer, 2000;
Marsyas, poezie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001 – Premiul pentru poezie pe anul 2001, Uniunea scriitorilor, filiala Cluj;
Diplomă de onoare a Centrului Cultural Israelian-Român din Tel Aviv, 2002;
Diplomă de onoare a Organizaţiei Israelienilor Originari din Dorohoi, Haifa (Israel), 2002;
Premiul special pentru poezie al Festivalului Internaţional Lucian Blaga, Ediţia 2003.
Premiul Sindicatului “Civitas” pentru volumul Sărbătoare la ospiciu (2004)
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, pentru volumul Sărbătoare la ospiciu (2004).
Premiul Henri Jacquier al Centrului Cultural Francez din Cluj-Napoca pentru volumul Românitate şi exil (2006);
Premiul Henri Jacquier al Centrului Cultural Francez din Cluj-Napoca pentru volumul Poeţi din Tunisia (2011).
Medalia Terra Sancta (Israel, 2017)
Vasile Mic

Poetul Ioan Bran – Stări tranzitive

Date despre Ioan Bran şi opera lui găsim în dicţionarul alcătuit de George Vulturescu – „Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului”, Editura Muzeului Sătmărean, 2000, dicţionarul biobibliografic „Oameni de seamă ai Sălajului” (comuna Bârsău a aparţinut vremelnic acestui judeţ), dar şi în „Personalităţi sătmărene de ieri și de azi” – dicţionar biobibliografic întocmit de Aurel Pop şi publicat în periodice sătmărene. Poeme inedite au apărut postum şi în revista sătmăreană „Citadela”, sub îngrijirea lui Aurel Pop, directorul editurii cu acelaşi nume. Versurile lui mai pot fi citite în periodicele: „Flacăra”, „Tribuna”, „Cronica sătmăreană”, „Mesagerul albastru” (fondator: Ioan Andreica), „Informaţia zilei de Maramureş”. Iar volumele lui se află la Bibliotecile Judeţene Satu Mare, „Petre Dulfu” Maramureş, „Ioniţă Scipione Bădescu” Sălaj (dar nu numai), în colecţiile particulare ale scriitorilor sătmăreni şi maramureşeni. Se cade să pomenim şi „Pagini monografice: comuna Bârsău, judeţul Satu Mare”, Risoprint, 2009, autori: Augustin Jurge şi Ioan Bran.
În viața sa chinuită, destul de scurtă, Ioan Bran a reușit să-și vadă tipărit un singur volum de poezie: Stări tranzitive, volum din care vom publica 2 – 3 poezii în una din paginile CULTURĂ viitoare ale Gazetei de Nord-Vest.
Ionică Moldovan