Din câteva texte preluate din Gazeta Transilvaniei ( numerele 54 și 55 din 5 și 9 iulie 1855) și scris de un locuitor al județului aflăm că județul Satu Mare semăna mai degrabă cu Vestul Sălbatic , cu drumuri impracticabile, inundații, crime, tâlhării la drumul mare…
Din părţile Satumarului.
Mai apropiindu-se primăvara și vara vântul cel uscător suplinește neglijarea drumurilor. Socotesc că veți știi din scrieri, că mai rele drumuri într-o țară nu sunt, decât intr-accest ținut, unde până țin timpuri umede, vrei nu vrei, caută să șezi acasă, și să-ți faci oarece ocupațiune, de nu cu alta, cu străbuna lula¹, și cu străbunul vinars (rachi), că Gazetele fac durere de ochi la mulți leptori², tipărindu-se cu litere prea mărunte , și așa naționaliștii noştri de p-aici, ca să nu-și casioneze oarece durere de ochi, mai bine se cuprind cu obiecte mai mari, precum lula, sticla; că măi bine să nu umble iudeul trențăros.³, decât să ajute la susținerea jurnalelor, pe redacțiunile Gazetelor naționale. D ’apoi fia cum va fi, destul că mai uscându-se drumurile, după o tortură de 4 luni de iarnă, în cari fusesem tocmai ca și în carantina de casă, necesitățile casei m-au forțat să merg nu numai din casă, ci și din sat afară, și-mi îndreptai drumul de către Nord, către Vest, socotind deameruntul⁴ cum au fost p-acolo până a nu ninge, și cum aflu după ce s-a topit omătul, cu toate că foarte schimbată am aflat toată periferia, socotesc că nu-i acea care a fost astă toamnă. In- și ex-undarile⁵ Someșului și ale Crasnei, cari duseră case nenumărate, spălară și drumurile cele rele de p-aici, fără ca să lase mai bune în locul lor , că socotesc a vă fі cunoscut, ce scrisese un istoric străin despre noi: „Hungari ponunt lutum supra lutum, et hoc vocant töltés⁶, acuma apele cele de iarnă spălară (töltésurile) umpluturile din multe locuri, da spălară și semănăturile foarte multe cu totul, însă totuşi spălară și nepăsarea din multe piepturi foarte răcite, că am văzut reforme îmbucurătoare; anume la satul Vesmort⁷, s-a dat un bal în folosul cunoscutei noastre prea prețuite Reuniuni, că D. preot la praznicul sântului Georgie, ca onomasa sa, a ținut un bal strălucit, da socotelile încă nu s-au făcut, încredințându-se acele econoamei dumisale, care dintr’o fată săracă prin cultură s-a făcut o damă de rând purtând port de domnișoară, și având zel foarte mare către toate în lume, afară de naţionalitate, care ca econoamă, sau gazdină nu s-ar ține de dânsa, și pentru voia dumisale, și domnul său nu-și mai bate capul după Gazete și cărți naționale, nu știu cum va reuşi cu balul și socoteala lui.Domnilor! Când alţii plâng de foame, alţii saltă în baluri, minunată-i lumea aceasta, că eu am văzut un loc, în care loc mititel, într-una zi, și zi de iarnă mititică, au fost și botez, și înmormântare, și cununie, nu știu care adunare a fost mai contenta, totuşi de la comăndare⁸ merseră oameni mai băuți și mai zgâriați decât de la nuntă. Mai încolo am trecut prin satul G. (György, Giurgiu ), sat românesc nu prea mare; totuşi am văzut două zidiri frumoase, însă la ambele erau acățate cercuri de cârcimă, anume la una foarte minunat înfrumusețat cercul cu primure de feliurite coloare, din contră la cealaltă încărcat cercul de tulei de mălai încă semiarși, m-am minunat de diversitatea gustului între oameni, și am stat la capătul satului întrebând ce ar însemna acele? Apoi îmi spuseră verde, că curtea cea cu cercul cel pestrițat, ar fi casa parohială română, iar cealaltă cu tulei semiarși în cerc, ar fi curtea cea nouă,pe care a zidit-o amu de curând Domnul preotul locului la — crasnicitia, — cui — ei făcuse mai anu și o șură minunată, deci am întrebat ce voiește a face cu semnele acele de cârciumă? Și nimeni nu mi-a putut spune scopul adevărat, eu încă am mers mai departe, și am devenit la Érszentkirály⁹, unde era mai anu un deregător, da nu l-am aflat acolo, și am trecut la Tașnad, unde mi-au spus oameni că deregătorul acela care punea juzi de unguri în sate românești este ajuns de Nemesis, și a pășit altul în locui, anume Domnul Boer, cu locuirea în Tășnadul Silvaniei. Cine nu cunoaște pe Domnul Boer mai de aproape, audă și înțeleagă , că acest Domn revărsă lumină peste locurile aceste întunecate, mai vârtos în lucrul școalelor, tocmai în Supurul de jos cu conlucrarea Domnului preot si vice-arhidiacon, s-a luat un locuț bunișor aproape de biserică pentru școală, s-au scos mulţime de piatră, și peste puțin prin zelul lăudaților Domni vom să vedem un esemplariu de școală naţională, la care i s-ar și șede în locul acesta.
Aici am stat ore cate ore, și am auzit lucruri demne de doliu, tâlhării și omoruri înfiorătoare, adecă la satul Cehal omorâră în drum ungurii pe alți trei unguri, și puseră lemne pe dânșii și ei arseră să nu se cunoască, rămășițele punându-le într-o bortă de lemn uscat, însă laudă gendarmeriei, că ucigaşii cu complicii lor până la 8 persoane sunt prinşi, dintre cari unul a adus cu traista legată în gât oasele de arse ale omorâților prin trânsul băgate în bortă, și prin trânsul scoase afară. — În selba numită Sechereșia , prinseră hoții o fată luând 15 f. de la dânsa, și mai omorând-o, da și peste aceşti răi dădură bravii gendarmi, și prinzându-i îi duseră la răcoare ; mai departe se aude că trei unguri au ținut drumul unui ungur din Bogomir, și i-au desprins trei cai de la car și suindu-se pe spatele o luară la sănătoasa ; — da câte și mai câte furturi și omoruri auzind m-am înfiorat, și m-am aflat înșelat că am ieșit din colivia mea, temându-mă să nu pătimesc și eu ca cela care mersese la Jerichon, și fu liberat prin Samaritean, că p-aici nu vei afla Samariteni ci Satmariteni, deci m-am reîntors acasă și temându-mă, da și zicând câteodată: „cantabit vacuus coram latrone viator;”¹⁰ mi-am stricat o rotă la car, m-a umplut guturaiul, și de scuturat și de pulberea impleturei, și de diversele minunate întâmplări, și m-am retras la masa cu cărți, unde dădui deodată peste aceste cuvinte: „paucis contentus disce manere domi.“
_____________________________
1) lula = lulea, pipă;
2) leptori = lectori adică cititori
3) trențăros = zdrențuros
4) deameruntul = amănunțit ?
5) ex-undarile = inundațiile
6) “Hungari ponunt lutum supra lutum, et hoc vocant töltés” = Ungurii pun lut peste lut și numesc asta töltés (dig)
7) satul Vesmort sau Vâșmort = satul Roșiori din județul Satu Mare
8)comăndare = înmormântare
9) Érszentkirály = Eriu-Sâncrai
10) „cantabit vacuus coram latrone viator” = călătorul cu mâna goală va cânta în fața tâlharului ( un om sărac este liniștit deoarece nu are ce să i se fure)
Sursa.: Ovidiu Vaida – Povești din trecutul Sătmarului
