Cum se trece democratic spre dictatură
Lecțiile istoriei dau exemple de democrații anihilate și puse în mari paranteze de timp prin alegeri democratice. Hitler a venit astfel la putere după alegerile libere din martie 1933, când social-democrații și comuniștii obținuseră cumulat peste 30 la sută din voturi. Grecia, care a introdus democrația din antichitate, a cunoscut fluctuațiile la extreme ale termenului, contorsionat și prin alegerile din 1946 care s-au transformat într-un sângeros război civil. România a trecut în 1946 prin alegeri ,,libere”, desfășurate sub ocupația sovietică, spre dictatura proletariatului. Ieșirea din dictaturi pe calea alegerilor democratice, libere și pluripartite, este un proces anevoios, nesigur și cu multe complicații.
(”TANTI IULICA” – de Bikfalvi Zsolt)
Evenimente dramatice în curs de desfășurare arată cum Hamas, formațiune extremistă a condus Gaza spre un dezastru care amenință contaminarea echilibrului global, peste miza lui regională din Orientul Mijlociu. Formațiunea palestiniană ajunsese la putere prin alegeri.
CAMPIONI LA ALEGERI
România, cu cinci rînduri de alegeri, trăiește mai intens anul electoral 2024. Deja s-au coagulat sub un curent generic numit ,,suveranist” o serie de formațiuni care resping direct sau voalat UE, NATO, ceea ce indică tema majoră pe care vor ,,bate toba” la europarlamentare. AUR prinde susținătorii cu promisiune de reluare în patrimoniul public a bunurilor privatizate, adăugând și alte măsuri fără fundament economic.
(”SPERANȚA” – de Bikfalvi Zsolt)
La extrema dreaptă, lipită de grupusculele neolegionare tolerate în timp cu manifestări tipice de comportament deviant ultranaționalist, se află lidera Șoșoacă, scoasă de sondaje peste pragul electoral. Speculează cu zgomot reziduuri șovine, antisemitismul și presiunea războiului din Ucraina, livrând un amestec indigest antieuropean, cu soluții rusești de rezolvare.
NU SE ANUNȚĂ MARI SCHIMBĂRI LA BRUXELLES
Zarva alegerilor pentru Parlamentul European va fi doar ,,încălzirea” pentru rundele ,,interne”- locale, parlamentare, prezidențiale - care nu au până acum nici calendar, nici candidați siguri. Sondajele sunt cu ,,geometrie variabilă” - cine plătește este mai bine poziționat- dar cele ,,mai sigure”, făcute din afara țării, nu coincid cu elanul ,,naționalist” de pe la noi. Astfel, la Bruxelles, conform acestor estimări, pentru următorul PE nu se anunță mari modificări în ponderea grupurilor. Suveraniștii și extremele -de la comuniști la neofasciști- nu-și sporesc semnificativ numărul de locuri în PE. Dacă previziunile se confirmă, riscul unor derapajelor periculoase rămâne doar prin alegeri naționale, unde electoratul poate fi ,,capturat” de figuri carismatice, scoase din lumea artistică sau cu cariere sportive de succes.
(”SITUAȚII DE URGENȚĂ” – de Bikfalvi Zsolt)
Dacă vedem consistența și urmările politice ale alegerii unor cântăreți pe post de șef de stat – Zelensky și Duda- înțelegem riscurile votului, iar ziceri care ,,picteză” votul și democrația, ca: ,,Numai alegerile singure nu fac democrație”(Barack Obama); ,,Democrația este o instituție care îngăduie oamenilor să decidă cine e vinovat de toate” (folclor politic); ,,Democrație: o noțiune care apare din când în când în timpul alegerilor” (Gerd Wollschon,muzician german), își găsesc din ce în ce mai mult valabilitatea în teren. 
