VERTICALI PENTRU ROMÂNIA: PAGINA DE CULTURĂ

         De: Felician Pop De Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie, ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, inaugurăm o nouă pagină culturală, sugestiv intitulată, ”Decolări”. Vom încerca să aducem în fața dumneavoastră, tinerii talentați ai Sătmarului, cei care vor asigura continuitatea firească a vieții culturale locale. Este foarte important ca într-o zi, atunci când ești la început de drum, cineva să-ți întindă o mână, să te ajute să decolezi. Cred în puterea tinerilor pe umerii cărora se va ridica România de mâine, așa cum ne-o dorim cu toții. Îmi place să cred că unul dintre aceștia este și tânărul care s-a ridicat doar prin forța talentului său. Eu cred că deja a decolat…

ADRIAN LUPESCU

este poet și cantautor de muzică folk. Născut la 25 aprilie 2004 la Serra San Bruno (Italia), Adrian locuiește la Odoreu jud. Satu Mare, locul de baștină al părinților săi. A debutat în 2020 cu volumul de versuri Aici începe altceva apărut la editura Ecou Transilvan din Cluj Napoca, carte foarte bine primită de reprezentanți importanți ai criticii literare românești, dintre care îi amintim pe Ion Pop și Gheorghe Grigurcu. A publicat în mai multe reviste importante din țară. A publicat în colaborare cu Felician Pop, volumul de proză Spovedaniile celor ferecați (prefață Ion Pop) la editura Limes, Cluj Napoca 2020,  volumul de publicistică, Din zilele surpării, editura Limes, Cluj Napoca 2020 și volumul de versuri Să crești înspre miez, editura Limes, Cluj Napoca 2021.  În calitatede cantautor și-a lansat  un CD de muzică folk intitulat Cord și corzi, muzica și versurile îi aparțin.

 Este membru al cenaclurilor ”Cronograf” și ”Alfazet” din Satu Mare

A câștigat mai multe premii importante, atât pe plan literar cât și muzical. Este student al Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca. ,,Mai presus de toate credințele, eu cred în puterea tămăduitoare a artei. A aduce la lumină zăcăminte de trăiri și neliniști reprezintă o aventură existențială cu o aromă unică. Secunda creatorului este geamănă cu eternitatea și măsura lumii este un fir straniu, subțire și dur care unește într-un mod ciudat lumile care au fost cu cele care vor fi. Între ele stă artistul, ca să dea socoteală pentru toate acestea ...” spune Adrian.

 Vă prezentăm câteva poeme, din viitorul său volum de versuri

  Tăceri Cu briceagul A tăiat pământul Și a văzut că tăcerea E tot acolo. În curând ne va lua cu el... Singur, Mă voi așeza într-o baltă Măcar acolo Nu-ți spune nimeni să taci. Oricum tăcerea e patria Unui popor întreg. O fărâmă de pământ Si-a găsit locul în mine De acum, Îmi doresc ca din el Să răsară brazi împodobiți Cu stele căzătoare. Împreună vom cădea În pământul meu.   Loc Există un loc Unde cel ce nu vrea să se nască Poate să-l întâlnească Pe cel care nu vrea să moară. Soarele se stinge între ei Luna își trage peste ochi O eșarfă neagră Amintirile aleargă între ei Ca niște ciute cu picioarele zdrobite. Și plugul în cer Seamănă stele.     Sub mers Un instinct Distinct Îmi pervertește Orice bucurie sumară, Într-o trăire a dracului De complicată Și de amară. Încerc să-mi închiriez visele, În schimbul unei treziri, măcar de o clipă. Înmoi încet pietrele, Să nu le rănească mersul meu Și-ascund cerul După un oblon, Ca să nu mi-l zgârii. Vreau să joc în toate Rolurile acestei comedii, Până ce mi se va însănătoși plânsul...   Din păcate, am asistat la prea multe ”aterizări forțate”, dar avem credința că totuși, cei cu aripi puternice, inspirate, vor reuși să-și ia zborul. Un creator, nu este altceva decât un înger decupat din ceata Domnului și trimis puțin printre oameni. Ca să-i umple de vrajă, de mister, de trăire înaltă.