ETNOLOGIE
Folcloristul-etnolog Pamfil Bilțiu
– carte la 85 de ani de viață și 60 de ani de cercetare -
În cultura românească, viaţa omului, pe întreg parcursul ei, este marcată de momente mai mult sau mai puţin importante, de ritualuri şi obiceiuri, datini şi tradiţii. Obiceiurile calendaristice sau de peste an, împreună cu cele ale ciclului vieţii de familie, formează un sistem corelat cu viaţa omului, conform sistemului de norme și valori al comunității. Importanța lor vine din faptul că-l însoțesc pe om pe parcursul vieții, facilitându-i munca, relaţiile cu semenii, raportarea la ceilalți, la sine, la natură și la univers.
Obiceiurile nu se referă atât la viaţa fiecărui individ, cât la întreaga comunitate, căci individul este parte a unei colectivităţi. În colectivităţile tradiţionale, obiceiurile imprimau un ritm propriu existenței, respectarea și practicarea lor fiind reguli de bază ale vieţii colective. Din perspectiva calendarelor populare, obiceiurile sunt cele care stabileau un echilibru și impuneau o rânduială asumată de toți membrii comunității tradiționale.
În structura obiceiurilor se relevă secvenţe ritualice, ceremoniale, spectaculare, ce le asigură coerenţa, fapt pentru care sunt numite și discursuri comportamentale complexe. Pe lângă multiplele funcţii rituale şi sociale, obiceiul are și o funcţie de limbaj complex, prin mesajele căruia se comunică sensul existențial. „Privit în lumina teoriei comunicaţiilor, fiecare obicei este un act de comunicare, un mesaj, care se realizează cu ajutorul unui cod, presupus a fi cunoscut celor dinlăuntrul unei culturi. În sistemul general al vieţii socio-culturale, obiceiurile sunt structurate după o lege proprie. Ele formează un sistem în cadrul căruia fiecare obicei este un semn a cărui semnificaţie semnificaţie nu se poate descifra decât prin corelarea lui cu celelalte semne şi cu sistemul în general.” (Tudor Crețu, Existența ca întemeiere)
La realizarea fiecărui obicei contribuie mai multe modalităţi de expresie: exprimarea verbală, muzicală, coregrafică, gestica, mimica. Fiecare din limbajele textelor folclorice propriu-zise, verbale sau muzicale, se corelează între ele şi cu modurile de comportare după legile interne ale structurii fiecărei categorii de obiceiuri, după normele logice de construire a unui act complex cum este obiceiul. Încercând o analiză a obiceiurilor, folcloristul francez Arnold Van Gennep pune în discuţie problema ideologiilor diverse care stau la baza lor, de la credinţele supertiţioase până la cunoştinţele ştiinţifice, constatând „că obiceiurile prezintă nu numai un sincretism al mijloacelor de realizare, ci şi unul ideologic şi polifuncţionalitate.”
Cartea apărută cu prilejul aniversării a 85 de ani de viață și 60 de ani de cercetare poartă titlul O istorie a obiceiurilor tradiționale și a teatrului popular din județul Maramureș în imagini”, de Maria și Pamfil Bilțiu. Volumul a apărut la Editura Ethnologica în 2024.
Sărbătoritul este și redactor și colaborator neobosit al revistei Memoria Ethnologica, mereu prezent cu articole, colecții de folclor, sugestii și sfaturi, deoarece o revistă se face prin oameni și pentru oameni.
Pamfil Bilțiu a publicat aproape 50 de cărți, în cei 60 de ani de carieră. Având o colaborare îndelungată cu instituția noastră, din partea întregului Colectiv al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”, Maramureș, în semn de mare prețuire, a primit o Diplomă de Excelență și o plachetă. Domnule Pamfil Bilțiu, vă dorim să aveți o viață lungă, frumoasă, cu sănătate și multe, multe realizări!”, a declarat drd. etnolog Corina Isabella Csiszár şi reprezentant al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”.
Cartea ce îi are ca autori pe Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu poartă titlul: O istorie a obiceiurilor tradiționale și a teatrului popular din județul Maramureș, în imagini, Editura Ethnologica, 2023, 260 pag. și are structura:
Obiceiurile de peste an
I.1 Obiceiurile primăverii și verii (141 de fotografii ilustrative)
Blagoveștenia (rituri apotropaice, de purificare, de protecție a gospodăriei și animalelor), Sângeorzul, Tânjaua de pe Mara, Constituirea turmelor de oi (Sâmbra oilor, Mulsul măsurii, Ruptul sterpelor), Floriile sau staurele florilor, Moșii, Paștile (pâinea de ritual și ceremonial), Paștile animalelor, Rusaliile, Armindenul, Sânzienele, Făcliile.
I.2 Obiceiurile iernii- aprox. 130 de fotografii sugestive pentru ilustrarea următoarele obiceiuri:
- Pomul de Crăciun (Zona Codru: pomi din segmente de paie de secară, din floricele de porumb, din boabe de fasole, pe schelet de lemn, cu hârtie colorată, pomi de scai etc.), Crăciunul, Colindatul, Steaua, Vergelul, Teatru popular (Viflaimul, Constantinul, Pomul lui Adam, Zânele vestitoare), Anul Nou (uratul cu plugul, sorcova, jocurile cu măști), Boboteaza, practici magice.
I.3 Obiceiuri nelegate de date fixe (un tablou de 25 de fotografii sugestive)
- Jocul duminical (tipologizare a jocurilor, pe zone etnografice), Șezătoarea, Strânsul nepoatelor (a doua zi de Paști, de obicei).
II Obiceiuri legate de momentele cruciale ale vieții omului – naștere, nuntă, moarte, cuprinzând 84 de fotografii ilustrative.
Lector univ. dr. Natalia Lazăr
Simpozionul Zilele Medicale ale Țării Oașului
Așa cum am mai scris, în zilele 1, 2 și 3 august 2024, se va desfășura ediția a- XV-a a Simpozionului Zilele Medicale ale Țării Oașului, cu tema: ,,Actualități în patologia hepato-biliară și pancreatică”. .
Evenimentul se va desfășura în marea sa parte la Pensiunea Ivan, Luna-Șes, orașul Negrești-Oaș, județul Satu Mare, precum și la Pensiunea Moroșanu și Complexul turistic Țara Oașului, din această mirifică zonă, Luna-Șes.
Comitetul de organizare fiind compus din: Conf. Univ.Dr. Vasile Negrean, Manager Ec. Dalma Pap și Asist.Dr. Mircea Vasile Milaciu. Comitetul științific fiind următorul: Președinte- Conf. Univ. Dr. Vasile Negreanu; Co-Președinte- Prof. Dr. Olga Orășan; Vicepreședinți- Director Medical Dr. Emil Viorel Naghi și Asist. Dr. Mircea Vasile Milaciu ; Membrii : Șef L. Dr. Florin Casoinic, Șef. L. Dr. Teodora Alexescu, Dr. Adi Maria Sas și Dr. Codruța Ursu.
Se estimează între 80 și 100 de participanți - medici gastroenterologi și de medicină internă din: Cluj-Napoca, Satu Mare și Negrești-Oaș. Alături de medicii specialiști, vor participa și circa 30 medici rezidenți.
Conf.univ. Dr.Vasile Negrean
VIOREL ROGOZ, ETNOLOGUL ȚĂRII CODRULUI
„Eu cred că orice ins născut la sat, într-o familie tradițională, poartă în sine, în ființa sa, o modestă comoară, care face parte din fondul primar al amintirilor sale și totodată al culturii sale: jocurile de copii, cântecele și poveștile, riturile și miturile satului. Ele precedă elementele culturii scrise, vehiculate prin intermediul școlii și al celorlalte mijloace de comunicare, alcătuind un gen de matrice a viitoarei sale personalități culturale. Nostalgia satului, a rădăcinilor, cheamă automat această matrice în amintirea celor plecați în lumea orașului. De aici și până a identifica și alte componente ale universului folcloric și a le explica, nu e decât un pas”.(Dumitru Pop)
Născut la 24 iulie 1950, într-o familie tradițională, Viorel Rogoz poartă în sine matricea spirituală a satului natal, Giurtelecul Hododului, județul Satu-Mare, așezare la poalele Codrului, un „ținut încărcat de podoabe și valori patrimoniale, făurite într-un timp istoric ce coboară până în vremea dacilor și dincolo de aceasta.”
Și-a început studiile în satul natal (1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973) la Facultatea de Filologie, specializarea Limba şi literatura română - Limba şi literatura franceză, în Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și studiile doctorale, la aceeași universitate clujeană.
Folclorul, limba și viața popurului l-au fascinat încă din primii ani de studenție, când, sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii Dumitru Pop, Ion Șeuleanu, Nicolae Bot – s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică și antropologică. Studentul Viorel Rogoz a activat în Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie și a participat la cercetările de teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie și a reprezentat un cadru favorabil în care s-au format de-a lungul timpului personalităţi ştiinţifice de prestigiu.
„Satul natal a constituit, pentru tânărul ce se iniția în vastul domeniu al acestei discipline științifice, principalul câmp de activitate practică, acela pe care își va construi și verifica progresiv metoda de cercetare, ajungând astfel la o excelentă pregătire teoretică și de teren.”
Cercetările sale în Ținutul Codrului s-au concretizat în numeroase comunicări și articole publicate, mai cu seamă în lucrarea de licență Contribuţii la cercetarea magiei(1973) și teza de doctorat Relaţiile de familie în folclorul Zonei Codru (1989).
După o perioadă de activitate în învățământul preuniversitar (1973-1990, profesor de limba franceză la Liceul din Livada, județul Satu-Mare), Dr. Viorel Rogoz accede în învățământul universitar și predă cursuri de etnologie-antropologie la Universitatea Tehnică Cluj Napoca (C.U.N.B.M.): Introducere în studiul culturii populare, Școli, curente, direcții în antropologia culturală, Mitologie, Metode de cercetare în etnologie, Practică de cercetare, Marketing tribal. Lucrează concomitent ca cercetător la Arhiva de Folclor a Academiei Romane - Filiala Cluj.
A contribuit la publicarea unor volume colective de cercetări și, cu material cules din aria etnoculturală Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, la proiectul de mare impact în lumea științifică lansat de celebra Brown University: Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz, ca și la un proiect al Institutului European de Cultură din Luxemburg (Director: Sorina Capp).
Activitatea de cercetare a etnologului și antropologului Viorel Rogoz este recunoscută și apreciată pe plan internațional. Dr. antropolog Sophie Haberbüsch acordă etnologului român votul pentru un studiu de-al său publicat în limba franceză pe Portail des Sciences humaines, www.anthropoweb.com., ceea ce-l clasifică printre primii la Secțiunea „Articole de onoare”.
Este citat și în universități de renume din lume: Università di Bari, Sapienza – Perugia, din Italia, Institutul Antropologic Regal din cadrul Universității Kent - Anglia, Brown - USA, Université Jules Verne Picardia, Indianapolis, prin revista Lares - ISI-Thomson.
Mulți studenti ai etnologului Viorel Rogoz sunt integrați în cercetarea antropologică europeană.
Etnologul Viorel Rogoz a avut ideea realizării unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un „Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la vremea copilăriei: „un sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri încăpătoare, pătule, cotețe și fântâni de draniță cu cantaring; pomi umbroși străjuiesc casa și olaturile: pruni, meri peri, nuci, cireși și duzi din soiuri străvechi. Ogrăzile sunt semănate cu cereale: grâu, mei, alac, secară etc; garduri vii și garduri de spini separă proprietățile, gardul de ruje (tulpini de floarea soarelui) delimitează grădina, iar vrajnița cu boc asigură intrarea carului tras de bivoli, boi sau cai. Satul muzeu va avea biserică, școală, cimitir, moară, oloierniță, vâltoare, potcovărie, stupini, stână, șura danțului, pălincie, arie (cu batoză, dibol, trier, stoguri) și, bineînțeles, o fântână a satului”.
Dana Zen
Viorel Rogoz
Adrian Alui Gheorghe
Ghimpele înflorit
Pentru tine am făcut dintr-un
degetar un pocal
pentru tine am rupt cămașa
în fîșii
ca să îți leg rănile
pentru tine m-am mîniat
pe Dumnezeul meu
pînă a dat un semn
iar tu, cînd m-am întors
cu spatele
ca să nu îmi vezi lacrima
înflorită între gene,
mi-ai înfipt ghimpele
în spate, în inimă.
Acum ghimpele înflorește.
Pagină realizată de Vasile Mic - vasilemic@gmail.com
