Scriitorul Varujan Vosganian este noul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.
El este membru al Filialei Bucureşti Poezie şi a primit 660 din cele 740 de voturi exprimate, a anunţat Uniunea.
Varujan Vosganian a preluat funcţia rămasă vacantă prin decesul, în martie a.c., a fostului preşedinte al Uniunii, criticul literar Nicolae Manolescu.
Despre noul președinte al Uniunii Scriitorilor din România sunt multe de zis… și vom zice și noi. Acum, spunem doar câte ceva, pe scurt:
Varujan Vosganian este economist, om politic și scriitor român de origine armeană. Este președintele Uniunii Armenilor din România de la reînființarea acesteia în 1990 și președinte al Uniunii Scriitorilor din România din 2024. Între 2005-2024 a deținut funcția de prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. Cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi.
Născut într-o familie de etnie armeană, supraviețuitoare a Genocidului comis împotriva armenilor din Imperiul Otoman între anii 1915-1923. Bunicii după tată, Garabet și Arșaluis Vosganian proveneau din Afion Karahisar, respectiv Constantinopol (Istanbulul de astăzi din Turcia, de unde a pornit planul Genocidului: în 24 aprilie 1915, au fost arestați și mai târziu uciși sute de intelectuali armeni), un oraș cu o comunitate armeană numeroasă și importantă. Familia bunicului după mamă, Setrak Melikian, era originară din Urmia, Persia, dar s-a mutat în secolul al XVIII-lea în vechiul oraș armenesc Karin (Erzurum de astăzi, care se află în estul Turciei). Familia bunicii după mamă, Sofia Melikian s-a refugiat la Ruse, Bulgaria, după masacrele din Imperiul Otoman din 1895.
Vosganian și-a petrecut copilăria și adolescența în orașul Focșani, unde se stabiliseră bunicii lui după tată. Amintirile copilăriei constituie punctul de plecare al cunoscutului său roman „Cartea șoaptelor”.
După finalizarea studiilor medii la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, a absolvit Facultatea de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București (1982, ca șef de promoție) și Facultatea de Matematică a Universității București (1991). Obține în 1998 titlul de doctor la Academia de Studii Economice din București, cu o temă privind reforma piețelor financiare.
După absolvire și până în decembrie 1989 Vosganian a lucrat ca economist la Centrala Berii și Vinului din București.
Între anii 1978-1991, a predat cursuri la Școala duminicală de limbă, istorie și cultură armeană din București. Ultima școală armeană autorizată de oficialități fusese închisă în 1962. „Datorez cunoașterea aprofundată a limbii armene educației primite în familie, în special de la bunicul Garabet. Fără să fi fost elev la vreo școală armeană, am devenit profesor, spune Vosganian. Și adaugă: În același timp eu sunt și armean și român. Cu mare mândrie reprezint poporul armean în România, dar în străinătate eu reprezint România”.
Vorbește fluent limbile armeană, engleză, franceză, italiană și spaniolă.
Este căsătorit cu Mihaela Vosganian, profesor universitar, compozitoare de muzică simfonică și are o fiică, Armine, actriță și regizor de film.
Distincții literare:
• Premiul „Cea mai bună proză a anului” pentru volumul „Statuia Comandorului”, Uniunea Scriitorilor București (1994)
• Premiul internațional de poezie „Nichita Stănescu”, Chișinău (aprilie 2006)
• Premiul „Cartea anului 2009” pentru romanul „Cartea șoaptelor” acordat de revista „România literară” (2009)
• Premiul „Cea mai bună proză a anului”, revista Convorbiri Literare (2009)
• Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (2009)
• Premiul „Cea mai bună proză a anului” pentru romanul „Cartea șoaptelor”, revista literară Viața Românească (2010)
• Premiul „Cea mai bună proză a anului” și „Premiul cititorilor” pentru romanul „Cartea șoaptelor”, revista „Observatorul cultural” (2010)
• Premiul „Cea mai bună proză a anului” pentru romanul „Cartea șoaptelor”, revista literară Argeș (2010)
• Trofeul Mihail Sebastian pentru romanul „Cartea șoaptelor” și Premiul „Tristan Tzara” pentru poezie, conferit de revista multiculturală Niram Art în colaborare cu ICR Madrid (2010)
• Marele Premiu ANGELUS, Premiul Cititorilor „Natalia Gorbanevskaia” și Premiul pentru „Cea Mai Bună Traducere”, în cadrul Galei Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS (2016)
