Din creaţia scriitorului Mihai Sas, vă prezentăm astăzi o selecţie de poezii apărute în volumul “Omul de cenuşă” – 2014.
Omul de cenuşă
Când nu va mai fi zăpadă
Copiii vor face un om din frunze de brusturi;
Când nu va mai fi frunză de brusturi
Copiii vor face un om din iarbă.
Când nu va mai fi nici iarbă
Copiii vor face un om din pietre de râu.
Când nu vor mai fi nici pietre de râu
Copiii vor face un om din pământ.
Când nu va mai fi nici pământ,
Un om de cenuşă se va ridica
Spre cer şi atunci nu vor mai fi nici copiii.
Nu aştepta recunoştinţă
Treci prin ani, treci prin decenii
Ajungi la lumina calmă a părului alb
Plin de medalii, încărcat de amintiri
Eşti o aripă tăcută a unui învingător
Sau cârjă aeriană a unui învins
Şi-n acest timp amintirile – apun
Şi te trezeşti în realitatea
Unei noi dezordini mondiale.
Drept ori nedrept, asta se întâmplă.
Deschide uşa coliviei şi zboară liber
Pentru vis e de ajuns somnul.
Ca să construieşti o casă
Îţi trebuie rândunici
Arvunite pentru cel puţin o vară.
Pentru primăvară mugurii trebuie să în florească.
Pentru vară e nevoie de spic
De grâu cu bob auriu.
Toamna e prevestită de boncănitul cerbilor,
De aurul gutuilor şi dulcele must din vii.
Pentru iubire îţi trebuie o inimă curată
Curaj, risc şi să deschizi uşiţa coliviei.
Te caut cu versul
Mereu, mereu te caut iubire
Inimate-a găsit de mult
Mai uşor şi mai deplin mi-ar fi
Cu tine zborul prin decenii.
Apari, uneori, stea luminând demnă
Şi mă-nsoţesc solemn cu veşniciile,
Cu inima, eu te-am aflat de mult
Prin ea te caut, iubire, cu versul
Spre a ne retrage în frunzişul verde
Unde rugina morţii nu pătrunde.
Selecţie realizată de Claudiu Govor
