În Sătmarul secolului al XIX-lea și al XX-lea comunitatea evreiască era formată din croitori, ingineri, comercianţi, medici sau vopsitori, care dădeau o pată de culoare acestor locuri, fiind sufletul comerţului.
Începând din 1867, în virtutea noii legislaţii ce a dus la emanciparea evreilor, aceştia au putut să cumpere şi să tranzacţioneze imobile. S-a deschis calea pentru achiziţionarea de latifundii agricole. Unii dintre marii latifundiari în judeţ au fost cei din familia Csengeri Mayer din Cărăşeu. Comerţul antebelic a fost înfloritor, fiind coordonat în cea mai mare parte de evrei, prin mari şi moderne magazine. Evreii au contribuit şi la dezvoltarea industrială, la ridicarea economică a judeţului în general.
Pentru prima dată evreii sunt atestaţi cert în Sătmar în anul 1712, ca veniţi din Galiţia şi Moravia. Unii istorici consideră că au existat evrei în Satu Mare încă din sec. XIV. Contele Karolyi Sandor în 1724 a stabilit mai multe familii de evrei în Carei şi Ardud. Mulţi evrei s-au stabilit în tinuturile sătmărene, venind din comitatele vecine-Maramureş, Szabolcs şi Ugocea respectiv Galiţia. Astfel în 1786 la Carei erau deja 1796 evrei, iar în comitat 2573. Numărul lor a crescut constant: 1305 în anul 1825,16841 în1870, 29468 în 1910. Evreii sătmăreni au avut ca ocupaţii principale comerţul şi industria. În 1842 se permite stabilirea evreilor în oraşul Satu Mare. Primele familii stabilite în oras erau fam. Grosz, Borghida, Spitz, Daniel, Steinberger, Kesztenbaum, Trebics, Farkas, Klein, Freud. În acelaşi an se constituie şi prima comunitate în oraş, prima sinagogă fiind ridicată între 1852 şi 1858 pe str. Decebal. În locul acelei sinagogi s-a construit în 1892, actuala Sinagoga Mare cu peste 850 de locuri. Acesta s-a construit după un proiect asemănător cu cele ale sinagogilor din Oradea şi Dej.
Industria sătmăreană a fost condusă de asemenea de evrei; Freud-industria textilă,Szabo şi Reiter-fabrica Unio, Fraţii Princz-vase emailate şi constructii de maşini, Markovits-industria spirtului, etc. În profesiile intelectuale evreii au fost în primele rânduri, majoritatea medicilor, avocaţilor, inginerilor erau evrei.
În 1850, Satu Mare avea128 de evrei, în 1880 erau 2855, în 1910-7194, în 1941 erau 12960 dintr-un total de 52048 locuitori, fiind al patrulea oraş din Transilvania ca număr de evrei. Aveau două sinagogi şi 25 case de rugăciune. În oraş erau două comunitati evreieşti: cea ortodoxă şi cea status quo ante. Comunitatea ortodoxă din 1842 i-a avut ca rabini pe Mandelbaum Benjamin 1842-1897, Grünwald Juda şi Lazar 1897-1928 si Teitelbaum Joel 1934-1944.
Comunitatea status-quo ante, înfiinţată în 1898 i-a avut ca preşedinţi pe Csengeri Mayer Sándor, iar mai târziu pe Princz Armin, şi ca rabini pe: Jordán Sándor 1903-1935 , Friedman József 1935-1944 şi Klein Ernö 1946-1948.
Fiecare comunitate îşi avea propriul cimitir. Sub ingrijirea rabinului şef Dr. Jordán Sándor în 1905 ia fiinţă Organizaţia Sionistă, indrumator ulterior fiind Borgida József şi Schwartz Lajos. Ulterior au luat fiinţă următoarele organizaţii: Barissia, Mizrachi, Betar, Hassomer Hacair. Prima şcoală evreiască ia fiinţă în 1864, iar în 1936 erau următoarele şcoli: Talmud Tora pe strada Petöfi, Tarbut pe strada Cuza Vodă, Saare Tora pe strada Decebal, Sefard pe strada Martirilor Deportaţi. Şcoala Elementară pe strada Decebal a fost construită în anii 1920.
În Carei primele familii de evrei au venit între anii 1720-1740, la chemarea lui Alexandru Károlyi. Aceștia s-au așezat în cartierul numit Pasajul Evreilor, numărul lor ridicându-se la mijlocul secolului al XIX-lea la circa 1500, iar până în anul 1940 la circa 3000.
