VERTICALI PENTRU ROMÂNIA: REGĂSIRI

De: Vlad Mulcuțan-Chiș: editorialist-corespondent VERTICALI PENTRU ROMÂNIA la Timișoara; Am fost lăsați pe acest pământ cu o misiune clară, cu un drum prestabilit, cu un har care să ne facă autentici și cu datoria de a continua până la capăt această călătorie tumultoasă denumită viață.

         Arbitrii tuturor luptelor interioare și exterioare dintre bine și rău, dintre înălțare și decădere și dintre progres și regres, suntem noi înșine, fie că ne asumăm sau nu acest rol. Oricât de valoroase ar fi sfaturile pe care le primim, oricât de puternice ar fi lecțiile de viață pe care ni le oferă oamenii din jur și oricât de mare ne-ar fi nădejdea că “va fi bine” pănă la apusul soarelui, atâta timp cât nu trăim, învățăm și ne descoperim plusurile și minusurile, degeaba sperăm la înțelegerea esenței propriei noastre vieți.  

Fericirea este subiectivă, bunăstarea este trecătoare și superficială iar supărarea este simplul rezultat al unui moment total neprielnic

          Ceea ce își păstrează constantă valoarea este echilibrul unei normalități în care trebuie să ne simțim bucuroși, împliniți și încrezători. Lumina și căldura care ne cuprind atunci când totul se întâmplă conform planului, atunci când suntem numai noi cu gândurile noastre și atunci când izbândim printre ploi și furtuni, nu se compară cu nicio altă stare trecătoare din tot ceea ce am putea trăi pe acest pământ.

Definiția trecutului este reprezentată de termeni precum anterior, degradat, consumat...

cu alte cuvinte, aproape nimic relevant sau responsabil de ceea ce realizăm și trăim azi, în prezent. Așa ar trebui să rămână și în cazul celor care plutesc pe norii unui trecut senin care, paradoxal, ar putea să le umbrească lumina unui prezent care trebuie trăit, și nu continuat. De asemenea, un trecut zbuciumat nu ar trebui să reprezinte decât cea mai mare sursă de motivație și experiență, pentru că am clarificat mai devreme cât de mult cântărește fiecare pas făcut de noi, în detrimentul avalanșei de sfaturi, idei, principii și tipare cu care suntem asaltați de către cei din jur chiar și atunci când singurul ajutor de care avem nevoie este să fim ascultați.

         Pe de altă parte, viitorul este definit și ca o situație sau stare care urmează să existe

          Complet imprevizibil, până aici, dar totuși cuprinde un mister care ne determină, în mod inconștient, să luăm în calcul principiul responsabilității. Observați, stimați cititori, că am folosit sintagma “principiul responsabilității” în loc de “grija zilei de mâine”, tocmai pentru că o mare influență asupra tuturor trăirilor și provocărilor noastre o are tocmai viziunea pe care noi o avem asupra lucrurilor care niciodată nu se vor afla complet sub control. Acceptarea tuturor laturilor noastre, corectarea celor care nu ne onorează și transformarea în abilități de viață a celor care ne aduc bucurie reprezintă primul pas spre echilibru și lumină.

         Înțelegerea limitei dintre bine și rău și impunerea unor limite între ceea ce ne dorim să ni se întâmple și ceea ce acceptăm să ni se întâmple reprezintă substratul unei vieți fericite, substratul unui trai decent și substratul unor principii care să ne ghideze fiecare pas, fiecare gând și fiecare trăire. Atunci când suntem fericiți, simțim asta pentru că acceptăm mulțumirea și binele și le transformăm într-o stare puternică, iar atunci când suntem triști, simțim asta pentru că acceptăm ca o problemă, o situație sau o persoană să aibă influență asupra stării noastre, plasându-o mai presus de propria liniște și propriul echilibru, din vreme ce permitem unei surse externe să ne cuprindă mintea și fizicul.

Lumina și întunericul ne înconjoară la oricare pas și fac parte din noi,

lucru pe care nu vom putea vreodată să îl schimbăm. Modul în care noi, oamenii, am ajuns să trăim viața în ultima vreme, s-a îndepărtat mult de ceea ce avem noi nevoie cu adevărat. Unii dintre noi ne dăm seama de acest aspect când realizăm că uneori luptam pentru un lucru superficial ambalat într-o falsă fericire, iar atunci când l-am dobândit, tânjeam după tot ce aveam înainte. Alții dintre noi poate că nu realizăm nici măcar atât, raportându-ne întreaga viață la o fericire definită total greșit. Important este să realizăm că putem face orice, oricând și oricum, dacă știm exact ce, exact când și exact cum.

      SPONSORII EDIȚIEI:

      LIBRĂRIA COMPAS: