De: VALERIU IOAN - SENIOR EDITOR LA VERTICALI PENTRU ROMÂNIA; VICEPREȘEDINTE AL UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA – FILIALA ”ANTON DAVIDESCU” SATU MARE;
Nu este o surpriză criza economică prin care trecem, care va aduce tăieri de pensii și salarii, concedieri, restructurări și tăieri de posturi în sistemul bugetar ... și nu numai, pentru că societatea românească trece prin resetări și restructurări dramatice. Cât de multă nevoie mai avem de educație și de cultură, într-o societate virtuală contrafăcută, în care nonvalorile par să-și impună propriile curente, în vârtejurile de idei dătătoare de traume, schimbătoare de ambalaj dar cu aceeași lipsă de conținut? Cât de mult dorim să devenim oameni empatici, iubitori de confrați, dacă noi înșine nu știm a ne iubi? Două întrebări ... care măcar odată în viață le-am simțit prezența, în amalgamul de idei care zilnic ne bombardează liniștea interioară, elemente care ne conduc la ideea că propria viață nu ne aparține, ci de fapt este o imensă scenă dintr-o sală de spectacol în care ne aflăm împreună cu alții, în mod voit sau ...
Așa că, dincolo de orice decor, luminat și colorat, negru și sumbru, în lumina reflectoarelor, câteodată ne descoperim a fi actori / spectatori minunați ... sau jalnici, într-o piesă de teatru care niciodată nu se va repeta.
De curând am fost spectator la Teatrul Municipal din Carei - în distribuția vieții- la o piesă de teatru, în care au jucat trei actori amatori, totul în regia domnului Șerban Borda.
”Centrul de Cultură al Județului Bihor a dorit înființarea unei trupe de teatru pentru copii, ceea ce sa și întâmplat, dar am zis ca să nu rămânem doar la nivelul ăsta, pentru că este cerere și din partea adulților, iar azi a fost primul spectacol făcut în Oradea de către cursanții cursului de actorie de la Școala de Arte ”Francisc Hubic” din Oradea, Cerere în căsătorie după Cehov (Șerban Borda – regizor spectacol)
Am făcut public anunțul că dorim să înființăm o trupă de teatru pentru adulți, de actori amatori. Pe doi dintre ei îi știam, pentru că fiica lor a urmat cursurile de teatru pentru copii”
”Mă numesc Monica Boroș, am 49 de ani, sunt medic Primar Anatomo – Patolog la Spitalul Județean din Oradea și sunt Conferențiar Universitar la Universitatea din Oradea, Facultatea de Medicina și Farmacie, unde predau cursul de Morfopatologie ...
Am ales să urmez cursurile de actorie, în primul rând pentru că știam că Șerban este un om perfecționist, o persoană dedicată și, al doilea motiv este ca să mă descopăr cât mai mult, să învăț să-mi gestionez emoțiile ... pentru că pare că joci un rol, dar de fapt învățând un rol și cunoscând cât mai bine personajul, ajungi să te cunoști pe tine cât mai bine.
În piesa ”Cerere în căsătorie” sunt Natalia Stepanovna, o domnișoară bătrână, disperată
care de abia așteaptă să se mărite, pregătită în rochia de mireasă și cu buchetul așteptând să vină primul sosit ... gata de luptă.
Îmi place personajul, deși la început mi-a fost greu să intru în rol, recunosc că l-am studiat destul de mult, dar sper că mi-a reușit, Cred că am avut șansa de a împărți scena cu iubitul meu soț și a fost un element în plus de a-mi place acest drum.”
”Bună ziua, mă numesc Grațian Boroș, sunt de profesie economist, momentan lucrez ca și Șef de Serviciu RUNOS - Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix și am 50 de ani ...
Debutul meu în teatru s-a petrecut în felul următor: soția a aflat de cursurile de teatru care urmează să înceapă și am zis, de ce nu, să încercăm. Pe parcurs, văzând că orele de teatru erau relaxante, după viața asta cotidiană, mie chiar mi-au prins foarte bine ... și am mers tot mai departe până ce am reușit să scoatem, cu domnul Borda și colegii, două piese.Despre personajul meu, Ivan Vasilievici Lomov, pot spune că-l văd un ipohondru ...
La un moment dat am primit un telefon de la o doamnă care m-a întrebat dacă într-adevăr se țin cursuri și dacă există o limită de vârstă. I-am răspuns că ar trebui să fie adulți ... și dânsa mi-a răspuns: ”da, da adultă știți eu sunt în pensie”... (Șerban Borda – coordonator trupă)
Nicio problemă! ”Sigur nu-i nicio problemă?” Sigur doamnă nu-i nici-o problemă! Dar de ce mă întrebați? ”Pentru că-n altă parte nu m-au primit.” Sunteți binevenită! Așa că pe cel de-al treilea membru al distribuției l-am cunoscut inițial la telefon ... este vorba de Aurora ... și ne-am întâlnit.”
Mă numesc Szatmari Aurora și timp de 40 de ani am predat Matematică la Gimnaziu, la o școală din Oradea ...
După ce m-am pensionat, mi-am spus că trebuie să fac ceea ce nu am putut înainte să fac, fiind foarte închegată în meseria mea și, unul din lucrurile pe care doream să le fac odată cu pensionarea, odată cu eliberarea de acele sarcini care erau obligatorii și nu întotdeauna erau plăcute, a fost teatrul.
În piesa originală rolul este a moșierului Stepan Stepanovici Chubukov; în versiunea originală a lui Cehov, rolul este al unui bărbat.
Tocmai asta a fost o provocare foarte mare, să adaptăm rolul pentru o femeie, Chubukovna – o moșiereasă. Cred că lui Cehov i-ar plăcea, dacă ne-ar vedea piesa.
A fost o dorință din tinerețe să fiu regizor de teatru ...
n-aveam cum să fiu atunci, nici acum n-am cum să ajung ... vârsta nu mai îmi permite să am nu știu ce vise, dar totuși ... am realizat mai mult decât am crezut că se poate. De doi ani de când urmez cursurile Școlii de Artă cu regizorul Șerban Borda, am făcut șase spectacole, două piese diferite în locații diferite ... este mai mult decât am crezut vreodată că se poate!
”Între timp, de la premiera acestui spectacol, elevii mei, dacă le pot spune așa (pentru că nu le pot spune copiii mei ... fiind adulți), au mai avut o premieră săptămâna trecută, a doua lor premieră; Scenele Meșteșugarilor din Visul unei nopți de vară... (Șerban Borda – regizor spectacol)
Revenind la începuturi
Am început cursurile cu adulții în anul 2024, luna februarie. În luna martie am început repetițiile, a venit perioada de concediu ... și am reușit să scoatem premiera anul trecut în 30 noiembrie. De atunci până acum trupa s-a mărit, acum sunt șapte în trupă și am reușit să avem săptămânile trecute o premieră.
Parcursul acestui spectacol a fost ieșit din comun, pentru că încă odată vă spun că sunt oameni care au alte meserii, își fac cumva loc în timpul lor și de teatru, dar până acum am reușit să jucăm în Oradea, să jucăm la invitația comunității românilor din Serbia, într-o frumoasă clădire a teatrului din Vârșeț; iar la întoarcere am jucat la Girișu Negru, la invitația Parohiei Ortodoxe de acolo.
Nu ne-am făcut planuri de viitor, pentru că pe viitor credem că trupa se va mări, așa că am ales un text clasic. Probabil că va fi un Moliere sau un Goldoni.” (Șerban Borda – regizor - coordonator trupă)
”Noi ne considerăm câștigați după cursurile acestea ... (Monica Boroș - actor amator)
Simt că am dobândit o stăpânire mai bună de sine, de exemplu la cursurile cu studenții. Față de acum trei ani, când slăbeam un kilogram în fiecare zi în care aveam un astfel de curs, acum zic că, un pic, un pic, îmi stăpânesc mai bine emoțiile ... mă ajută și la dicție ...
Cursurile de teatru, clar că ne-au adus un mare beneficiu ... și vorba lui Grațian, suntem după 8-10 ore de muncă, ne întâlnim seara de obicei, pentru că nu avem alte posibilități pentru repetiții; după orele 19.30 – 20.00 încep repetițiile și mergem acasă întotdeauna bine dispuși și revigorați după o repetiție de teatru.”
APLAUZE LA SCENĂ DESCHISĂ
Am avut ocazia să fiu martor în Carei la concretizarea unor frumoase dorințe de viață, în care trei oameni neprofesioniști în noul domeniu dar iubitori de teatru, au ocazia să-și atingă stelele inefabilelor talente pe scenă. Trei oameni, care prin exemplul personal ne arată că omul este capabil de orice bine, în zborul spre atingerea dorințelor nespuse. Mulțumim domnule Șerban Borda pentru ceea ce ne oferiți prin înființarea acestei echipe teatrale. Mulțumim că ați reușit să oferiți posibilitatea unor oameni talentați ca: Monica, Aurora și Grațian, să strălucească pe scenă, cu micile stângăcii ale începutului de drum ... și vom fi alături de toți oamenii frumoși, care în diferite domenii, luptă să-și atingă menirea celestă: de creaturi perfecte ale lui DUMNEZEU.
Sursă fotografii: Valeriu IoanSPONSORII EDIȚIEI:
