Primirea generalului francez Henri Mathias Berthelot la Satu Mare a rămas un episod cu puternică încărcătură simbolică în istoria orașului și a întregii regiuni. Personalitate de prim rang a Primului Război Mondial, Berthelot fusese șeful Misiunii Militare Franceze în România între 1916–1918, devenind nu doar un strateg respectat, ci și un prieten apropiat al românilor.
Contextul istoric
La finalul Marelui Război, România traversa o perioadă de transformări majore, culminând cu Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Trupele române au intrat în Transilvania, iar în primăvara anului 1919 au eliberat orașele din nord-vestul țării, inclusiv Satu Mare, de sub dominația bolșevicilor unguri conduși de Béla Kun. În acest cadru tensionat, vizita generalului Berthelot în zonă, ca reprezentant al Franței și al Antantei, a avut o semnificație dublă: diplomatică și morală.
Primirea la Satu Mare
Relatările din presa vremii descriu o atmosferă festivă: străzile au fost împodobite cu arcuri de triumf din cetină și tricolor românesc, alături de drapelul Franței. O mulțime impresionantă de localnici – români, dar și reprezentanți ai altor comunități – s-a adunat pentru a-l întâmpina. Elevii școlilor au cântat imnuri, iar clerul local a oficiat o slujbă de mulțumire.
Primarul orașului și autoritățile civile l-au întâmpinat pe general, subliniind rolul Franței ca „națiune soră” a României în lupta pentru libertate. De asemenea, ofițeri români care participaseră la campaniile din 1917 i-au adus omagii, amintind colaborarea directă avută cu Berthelot pe frontul românesc.
Ecoul vizitei
Discursurile oficiale și ecoul în presă au reliefat recunoștința românilor față de Franța și față de generalul Berthelot personal. Vizita sa la Satu Mare a fost percepută nu doar ca un gest de prietenie, ci și ca o confirmare a sprijinului internațional pentru noile granițe ale României Mari.
De altfel, în memoria locală, momentul a fost asociat cu sentimentul de apartenență la Europa democratică și cu recunoașterea sacrificiilor făcute de soldații români în război.
Ziarul „Renaşterea” relata despre sosirea lui Berthelot la Satu Mare următoarele: „În ziua de 30 decembrie 1918, românii din comitatul nostru au primit cu un nespus de mare entuziasm pe marele lor binefăcător, pe viteazul şi pe învingătorul general Berthelot a cărui merite câştigate şi în România şi în bătăliile contra Puterilor centrale sunt cunoscute. Din Carei, trenul vine la Satu Mare, unde domnul avocat Ilie C. Barbul, ca oratorul românilor, îi aduce un omagiu Franţei şi marelui ei general”.
Trenul a staţionat în gară în jur de o oră. Generalul francez era însoţit de colonelul român Radu Rosetti. Erau prezente în gara din Satu Mare şi gărzile naţionale române din Sătmărel şi Doba conduse de dr. Vasile Mărcuş şi Traian Cavași.
Atmosfera este descrisă în felul următor: „când trenul a intrat în gară, românii aflaţi acolo au făcut aşa mare demonstraţie, că atât comisarul Rosastzki cât şi garda maghiară au rămas uimiţi. Uralele s-au auzit până departe în oraş”. Din partea delegaţiei române au intrat în vagonul în care era generalul Berthelot, dr.Ilie C. Barbul, dr.Valeriu Mărcuş şi Traian Cavaşi. Colonelul Rosetti, bun cunoscător al limbii franceze, a fost şi pe post de translator, reproducându-i lui Barthelot discursul delegaţiei române.
Un rezultat al discuţiei a fost şi faptul că Berthelot a aprobat doleanţa părţii române care a cerut ca denumirea de Satu Mare să o înlocuiască pe cea de Szatmar.
Din Satu Mare trenul a pornit spre Baia Mare, a trecut prin Dej şi a ajuns la Bistriţa, în data de 31 decembrie 1918. În acea localitate generalul şi-a petrecut şi Revelionul.
Frumos cadou primeau românii sătmăreni cu ocazia vizitei marelui general la sfârşitul unui an atât de agitat ca 1918.
Sursa:Marius Horșia – Eroii neamului
Nicolae Ghişan
