De: CEZARINA ADAMESCU – Editorialist la VERTICALI PENTRU ROMÂNIA, Poetă, prozatoare, eseistă, dramaturg, editor şi redactor on-line, Membră a UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA;
În ziua de 18 Octombrie în fiecare an se sărbătorește ZIUA MONDIALĂ A MISIONARISMULUI. În virtutea acestei sărbători, e de menționat activitatea misionară a Congregației Surorilor Misonare de Calcutta. E vorba, aici, la Galați, de cele patru surori misionare ale Sfintei Tereza de Calcutta, venite chiar din inima misionarismului terezian, Calcutta Indiei, sau din Polonia mistică a Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, de fericită amintire.
(Sursă foto titlu: https://personajeshistoricos.com/c-pacifistas/teresa-de-calcuta/)
De aproximativ un an, comunitatea catolică din Galați se bucură de prezența activă a Congregației Surorilor Misionare de Calcutta, mergând pe urmele Sfintei lor mame Tereza, după principiul: ”Prietenii mei săracii și fratele meu, Omul”. Ele au adus, din inima Indiei, o gură de aer proaspăt și o mână forte întru ajutorarea celor aflați în dificultate, indiferent de țară, religie, condiție socială, vârstă sau alte criterii, după pilda evanghelică a Samariteanului milostiv ... și nu se dau înapoi, fie că e vorba de bătrâni, bolnavi, persoane singure, neputincioase, fie copii orfani sau oameni aflați în alte suferințe fizice și spirituale.
Nu pe hârtie sau la TV, nu pentru reclamă, ori pentru a primi distincții și onoruri ... ci în tăcerea smereniei și ascultării ...
în mod activ, prezența lor se face simțită, zi de zi, cu toată dragostea, cu toată ființa, fără să-și neglijeze programul zilnic de rugăciune, adorație la Prea Sfântul Sacrament și alte devoțiuni, în cinstea sfinților, ca și munca lor gospodărească.
Apar acolo unde sunt semnalate cazuri dificile și foarte dificile, două câte două, după principiul: Nu sta să te uiți, pune mâna și ajută. Prezența lor a devenit necesară în toate colțurile și marginile orașului, spitale, azile, cămine, orfelinate, case particulare. Nu așteaptă să fie invitate, rugate, ci chiar ele vin în întâmpinarea celor suferinzi, într-un fel sau altul: cu munca, sfatul, rugăciunea, ajutorul spiritual, sprijin concret de care credincioșii au nevoie.
Nu așteaptă mulțumiri, nu așteaptă daruri bănești sau materiale ...
nu cer, nu pretind nimic pentru voluntariatul lor, lăsându-l pe Dumnezeu să le sprecieze strădaniile și Dumnezeu cel Întreit nu întârzie să să le trimită semnele Milostivirii Sale. Apostolatul carității, se înscrie în carisma lăsată moștenire surorilor de Sfânta Tereza de Calcutta, Maica lor iubită.
Acesta e, de fapt, Apostolatul iubirii, al carității perfecte. Misionarismul lor se vădește în faptul că în aproape toate tările, în afara Chinei, există sute de case ale misionarelor carității, spitale, azile, capele, case de rugăciune și chiar biserici aflate sub oblăduirea lor. Comunitatea gălățeană este foarte recunoscătoare pentru ajutorul lor nemijlocit.
Ce înseamnă, de fapt, Caritate?
Înseamnă bunătate, iubire, răspândite pretutindeni ... voluntariat, înseamnă să nu aștepți niciodată răsplată omenească pentru gesturile de bunătate, pentru oferirea muncii și rugăciunii tale în folosul semenilor.
Ce înseamnă misionarism?
Înseamnă că Dumnezeu e prezent pretutindeni, nu trebuie să-l căutăm într-o țară, într-un continent, între-un oraș oarecare ... El este la fel în Kenia, în Mongolia, în România, în țările latino-americane și, îndeobște, acolo unde sunt oameni, pentru că, acolo unde există oameni, există și nevoi sociale.
Albinuțele Sfintei Tereza, sunt patru măicuțe misionare, venite din alte colțuri ale lumii, dar răspândite pe această planetă bolnavă, să exercite caritatea creștină
De câte ori le privesc (le admir nespus de mult), îmi vine să îmbrățișez aerul pe care-l respiră, pământul pe care, de cele mai multe ori, îl calcă, în sfânta lor misiune, cu tălpile goale ... ființe de o rară modestie și de o nobilă simplitate. Aproape că-ți vine să crezi că vin de pe altă planetă, unde locuitorii, dacă vor fi fost, au rămas neatinși de lepra păcatului. Albinuțele lui Dumnezeu. Pe de altă parte, dacă Maica Tereza a fost numită “Îngerul de Calcutta”, aceste urmașe ale sale, nu pot fi numite altfel, decât “Îngerii din orașul de la Dunăre”, poposind aici pentru a-și îndeplini carisma, după ce au colindat atâtea țări, unele foarte îndepărtate. Îngeri înveșmântați în alb, fluturându-și voalurile și luând asupra lor, toate durerile celor bătrâni, singuri, nevoiași ori bolnavi, printre care, și eu, nevrednica, mă număr, fără nici un merit din partea mea, ci datorând totul, Milostivirii Divine, care nu uită niciodată de fiii ei, risipiți pretutindeni.
Noi astăzi, privind aceste urmașe ale Sfintei Tereza de Calcutta, maica omenirii, simțim că micuța albaneză pornită acum un secol din orașul în care s-a născut, Skopje, Sfânta săracilor, „Creionul lui Dumnezeu” și ajunsă cea mai celebră femeie din lume, suntem încredințați că în orice măicuță a Misionarelor Carității există o Sfântă Tereza, iar pentru noi, e o mare bucurie că suntem contemporani cu sfinții.SPONSORII EDIȚIEI:
