Afacerea “Aeroportul Internațional Sibiu” este un exemplu clasic de țepuire a bugetului de stat. Autori: Klaus Iohannis, primar al Sibiului, și Martin Bottesch, fost președinte al Consiliului Județean Sibiu ( 2004-2012). Lucrările au început în 2006 și nu s-au terminat nici astăzi. S-a dorit a deveni un aeroport modern, la standarde internaționale, special pentru evenimentul “Sibiu, capitala culturală europeană” și a devenit o mlaștină plină de corupție, care a înghițit peste 100 de milioane de euro.
Este o afacere pur germană, orchestrată de primarul Sibiului, în colaborare cu colegul său de partid, din Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), cu proiect adus din Germania, cu firmă selectată (nu prin licitație, ci prin încredințare directă) cu capital german. Consiliul municipal Sibiu avea , la momentul desfășurării acestei afaceri, peste 70% consilieri ai FDGR, iar Consiliul Județean, peste 50% reprezentanți ai FDGR. Un adevărat gheșeft pentru buzunarele celor doi lideri sași!
Alegerea firmelor pe sprânceană
Cei doi s-au ocupat personal de alegerea firmelor pentru executarea lucrărilor, ei s-au pus în fruntea comisiei pentru urmărirea derulării lucrărilor, eliminând toți specialiștii, inclusiv pe directorul general al Aeroportului Sibiu. Nu au ținut cont de recomandările celor de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Nici după ce terenul de pe pista aeroportului s-a surpat și a fost acoperit de apă. Cei doi sași și-au pus și semnătura pe recepția lucrării, deși erau numeroase nereguli în executarea proiectului. Organele de anchetă s-au jucat de-a justiția (ba dădeau NUP, ba soluția era invalidată, ba dosarul era trimis la București, ba se întorcea la DNA Alba Iulia). Ultima informație legată de afacerea Aeroportului Sibiu ne parvine din 2012, 3 aprilie, când Doru Țuluș, procuror șef la DNA București, propunea începerea urmăririi penale a lui Martin Bottesch pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Concret, despre ce este vorba? Într-o plângere penală din 26.06. 2010, depusă de consilierul județean din acea perioadă Corneliu Bucur, se solicită “anchetarea conducerii Consiliului Județean Sibiu și a Primăriei Sibiu pentru modul incompetent și fraudulos în care a fost derulat contractul privind lucrările la obiectivul extindere și modernizare Aeroport Internațional Sibiu, lucrări contractate la începutul anului 2006, la valoarea inițială de 52 de milioane euro și ajunse la sfârșitul lucrărilor contractate, cât și a lucrărilor angajate suplimentar față de contractul inițial, la valoarea de 69 de milioane euro” (n.r. pînă astăzi suma depășește 100 milioane de euro).
Bani mai mulți, spații mai mici
Consilierul județean Bucur susține că “majorarea valorii generale a costului lucrărilor s-a produs în condițiile absolut stupefiante ale reducerii spațiilor terminalului de călători cu 21 m, ceea ce a avut consecințe dintre cele mai dezagreabile, faptul că o serie de funcțiuni ale activităților aeroportuare au fost în situația de a nu beneficia de spații corespunzătoare, cele realizate fiind subdimensionate. După începerea zborurilor de pe acest aeroport internațional modernizat, a fost necesară instalarea unor containere total inestetice pentru un obiectiv internațional, practic reparat capital și pretins modernizat la cerințele unui aeroport internațional”.
Fără depozit de carburanți
Bucur mai acuză faptul că “deși era anunțat ca fiind în fază de recepție finală, s-a renunțat la construirea depozitului de carburant (kerosen), obiectiv cu valoare strategică pe orice aeroport internațional din lume. Rezultatul acestei renunțări este acela că, de doi ani de zile, avioanele de scurt curier se alimentează direct din cisterne, iar cele de lung curier sunt rugate să se alimenteze, la pornire și pentru cursa de înapoiere!”, se mai spune în plângerea penală.
În documentația trimisă către DNA, se acuză faptul că “din cauza neexecutării unui sistem de drenuri în profunzime (care să conducă apele pluviale prin stratul compact și gros de argilă impermeabilă, aflat sub toată suprafața aeroportului, până în pânza freatică, aflată la peste 7 m adâncime), fapt neelucidat de comisiile de recepție privitor la cauzele reale (fie că nu s-au mai proiectat, fie nu s-au mai executat, din lipsă de fonduri), pe aeroport, după fiecare ploaie mai intensă, se produc importante acumulări de apă și chiar s-a format un lac cu o suprafață de 1 ha, pe marginea căruia s-a format o vegetație specifică zonelor lacustre și s-au pripășit păsările de baltă”.
O mică deltă pe aeroport
Cu alte cuvinte s-a creat o situație de-a dreptul hilară: din motive legate de defecțiuni tehnice, în loc să fie construit un aeroport internațional, s-a creat un microclimat de mlaștină, care adăpostește diferite specii de păsări!!!!
Consilierul Corneliu Bucur le-a precizat procurorilor că există “8 rapoarte ale companiilor aviatice care operează pe aeroportul Sibiu și care au avut accidente constând din lovirea păsărilor de avioanele care decolau sau aterizau pe aeroport. Această situație, care este tolerată de la începutul reluării zborurilor pe acest aeroport, prezintă un risc și o periculozitate maximă, putând în orice moment să conducă la adevărate catastrofe”.
De asemenea, în plângerea de la DNA, se arată că “ din lipsa unui sistem de drenaj corespunzător, s-a ajuns la tasarea progresivă a pământului de umplutură, adus în cantități considerabile (de milioane de mc) pentru amenajarea pistelor și a rambleului, fapt care a provocat prăbușirea rambleului și a capătului pistei, odată cu care a fost demontată și antena specială L.S-I care ghida electronic aterizarea avioanelor pe timp de ceață sau de vizibilitate redusă”. Drept consecință, “capacitatea de operare pe aeroportul din Sibiu, în sezonul rece, când începe condensul vaporilor din atmosferă este drastic limitată”.
Centrala termică, sub apă
În același timp, “din cauza imposibilității drenării terenului, căminele de tragere, în care sunt mufate terminalele cablurilor electrice subterane, de la toți utilizatorii externi de pe aeroport, înaintea introducerii acestora în Centrala electrică, sunt pline până la refuz de apă, punând în pericol deosebit de mare, în orice moment, alimentarea cu energie electrică a sistemelor de balizaj sau a tuturor celorlalți utilizatori de pe aeroport”.
Desprinse parcă din capitolul “Isprăvile lui Dorel”, în plângerea penală se precizează că” la centrala electrică s-a săpat o fosă pentru colectarea apelor de infiltrație, iar în interiorul acesteia s-a montat o pompă submersibilă pentru evacuarea apei din această veritabilă fântână oarbă”.
Situația este de-a dreptul halucinantă pentru un aeroport internațional modernizat cu peste 70 de milioane de euro!
“Această fosă deschisă cu apă întreține o umiditate atmosferică în interiorul centralei electrice, care pune în pericol de oxidare toți utilizatorii interni”, se explică în plângerea penală.
Articol preluat de pe ancheteonline.ro
