More


    Metode murdare de retrocedare a imobilelor în Sibiu (IV)

    - Advertisement -

    klaus

    Centrul Sibiului a devenit de mult ținta samsarilor imobiliari. Problema este cu atât mai gravă cu cât, cei care erau obligați prin lege să vegheze la apărarea bunurilor publice, au fost parte la jefuirea proprietății comunității. Cele mai impozante clădiri din urbea transilvăneană au ajuns pe mâna celor care au administrat orașul timp de 24 de ani. Revoltător este faptul că totul s-a întâmplat cu complicitatea instanțelor, care au dat sentințe cel puțin dubioase.

    Abuzurile lui Iohannis
    Mai mult, FDGR și reprezentanții săi, cum ar fi primarul Klaus Iohannis, au luat decizii discreționare, alungând oameni sărmani din casele lor. Menționăm că în testament, baronul Reissenfels cerea ajutorul Primăriei Sibiu pentru a pune în aplicare măsurile sociale de ajutorare a celor nevoiași.

    Ce a făcut însă primăria Sibiu, reprezentată de Iohannis, șeful FDGR, succesorul Fundației Reissenfels? După ce locatarii de la adresa Magheru nr.5 ( imobil legat de sediul Forumului German) și-au cumpărat apartamentele, în care stăteau de ani de zile, în baza legii chiriașilor nr. 112/1995, FDGR, în complicitate cu Primăria, prin abuz, i-au alungat pe oameni în stradă.

    Acum, Forumul Democrat al Germanilor din România a devenit proprietar și pe imobilul din str. Magheru nr.5. Așa continuă FDGR activitatea de caritate a Fundației Reissenfels, de ajutorare a celor nevoiași?

    Despre ce este vorba? Dintr-o eroare a statului comunist, în 1962, în același CF au fost trecute trei imobile: Magheru nr.1, Magheru nr 3 și Magheru nr5. Imobilele din Magheru 1-3 au aparținut Fundației Reissenfels, dar casa de la nr.5 a aparținut întotdeauna statului român.

    Drept urmare, chiriașii care au locuit la nr.5 ( cinci apartamente amenajate într-o curte comună) și-au cumpărat locuințele în baza legii 112/1995, fiind libere de sarcini. Această situație juridică apare și în actele FDGR. Astfel, într-o adresă din 27 ianuarie 1993 trimisă de Forumul German, Judecătoriei Sibiu, se precizează că „din nr. topografic 324 al CF Sibiu 1582, s-au dezmembrat două apartamente cumpărate. Însă aceste apartamente dezmembrate sunt situate în imobilul de la nr. 5, care nu face obiectul acțiunii de retrocedare, imobilul din str. Magheru nr.5 rămânând mai departe în proprietatea statului român”.

    Mai greu cu eroarea materială
    Klaus Iohannis, în calitate de președinte al FDGR și de primar al Sibiului nu a ținut cont de această eroare materială găsită în Cartea Funciară, recunoscută chiar de Forum în 1993, ci, din contră, a profitat de situație, pentru a-i alunga pe oameni din casele lor, deși ei le cumpăraseră de la stat.

    După cum ne-au relatat unele surse care au ținut să-și păstreze anonimatul de teama represaliilor, toți proprietarii de la Magheru nr.5 s-au dus, în 2000, în audiență la Klaus Iohannis pentru a rezolva intabularea proprietăților cumpărate prin legea 112/1995. “Inițial, ne-a promis că situația se va rezolva, că are cunoștință de greșeala din Cartea Funciară, și ne-a promis că o va remedia. Am așteptat ce am așteptat, dar nu s-a întâmplat nimic. Atunci, am decis să dăm statul ( în speță consiliul municipal) în judecată pentru a putea face dezmembrarea din acel CF și intabularea apartamentelor noastre. Când am mers din nou la Iohannis, ne-a arătat pumnul și ne-a amenințat, spunându-ne că o să vedem noi proces nemțesc”, ne-au povestit sursele noastre.

    Drept urmare, oamenii au fost târâți prin procese pentru a li se recunoaște dreptul lor la proprietate, dobândit prin cumpărarea de la stat a apartamentelor în care stăteau. Toți proprietarii de la Magheru nr. 5 și-au pierdut în instanță casele, unii dintre ei redevenind chiriași, de această dată la FDGR. Asta, după ce oamenii și-au pierdut banii prin cumpărarea apartamentului și din investițiile făcute pentru renovarea lor.

    O altă “probă” a carităţii
    O altă „probă” a carității de care a dat dovadă FDGR, continuator al Fundației Reissenfels este și modul eficient de exploatare a spațiului imobiliar generos de care beneficiază Forumul German . În strada Magheru nr.3, la parter, FDGR a închiriat spațiul unei bănci comerciale, și nu pe doi lei, ci pe cel puțin 20 000 de euro pe an. Sigur acești bani nu se duc pentru văduve, orfani, pentru cei nevoiași „care se rușinează pe drept cuvânt să-și adune pe la uși cele necesare traiului” sau celor bolnavi „care nu-si pot asigura ajutorul de care au nevoie ei înșiși”.

    Oricum, acțiunile întreprinse de Klaus Iohannis, ca primar și ca reprezentant al FDGR ( continuatorul Fundației Reissenfels), pentru a-i scoate din casele lor pe sibienii care locuiau la Magheru nr.5, nu au de-a face cu scopul acțiunilor de caritate lăsate moștenire urmașilor săi, cu limbă de moarte, de baronul Georg Andreas von Reissenfels.

    “Având convingerea fermă că Onoratul Magistrat sprijină orice inițiativă care urmărește binele omenirii suferinde îi adresez respectuos rugămintea de a se îngriji de îndeplinirea acestor dispoziții, înlăturând orice părtinire. Cu liniște voi închide în seara zilelor mele, ochii, având convingerea fermă ca onoratul Magistrat va da curs rugăminții mele, iar Cel Atotputernic îmi va binecuvânta aceste intenții”, se spune în testamentul baronului Von Reissenfels. Klaus Iohannis nu este nicidecum acel magistrat dorit de Fundația familiei Reissenfels să se ocupe de acte de caritate.

    Cine este primul președinte al FDGR?
    Cel care a condus FDGR în perioada în care statul român pierdea prin înșelătorie imobilul din Magheru nr.1-3, este Paul Philippe, un apropiat al lui Klaus Iohannis, acum ocupând funcția de președinte onorific al FDGR. Cine este acest personaj? Philippe s-a înrolat voluntar în 1942 în structurile Wehrmacht ( armata hitleristă) și a luptat pe frontul de răsărit. Unele surse susțin că ar fi activat în trupele Waffen SS, o organizație paramilitară a trupelor SS.

    După 1944 s-a refugiat în Germania, dar a fost arestat de americani, care l-au internat timp de 30 de luni într-un lagăr pentru „denazificare”, se spune în Wikipedia. După 1989 a venit în țară și a fost membru fondator al Forumului Democrat al Germanilor din România. A ajuns președinte al FDGR, conducând această organizație între 1992-1998. În 2000, primarul Klaus Iohannis i-a conferit lui Philippe ordinul “cetățean de onoare
    sursa: ancheteonline.ro



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img