Careiul a fost lovit vineri, de la ora 12.00, de un cutremur de peste şapte grade pe scara Richter, produs la o adâncime de 120 kilometri, urmat de alte două replici de 6,5 şi 5,8 grade, având ca axă de deplasare a undei seismice direcţia Carei-Ungaria. Totul a fost doar un scenariu şi aparţine Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Someş (ISU) Satu Mare, care a organizat la Carei cea mai mare simulare realizată până în prezent în nord-vestul României. Conform scenariului, membrii echipajelor din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au trebuit să se confrunte cu situaţii de risc, precum prăbuşirea unor clădiri, incendii şi accidente de proporţii mari sau persoane surprinse sub dărâmături.
Forţe importante implicate în scenariu
În cadrul celui mai mare exerciţiu organizat vreodată la Carei au fost angrenate toate instituţiile şi forţele cu atribuţii în domeniu. Exerciţiul a fost organizat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,SOMEŞ” al judeţului Satu Mare, cu antrenarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al municipiului Carei, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Poliţia Locală Carei şi asociaţii nonguvernamentale, printre care Asociaţia Judeţeană de Radioamatori, Asociaţia canină „Angel Dog”, Asociaţia de salvări speciale „MULTISALVA” şi Crucea Roşie.
Conform celor declarate de inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, colonelul Dan Gheorghe, în cadrul acestui exerciţiu s-au urmărit activităţile desfăşurate de instituţiile angrenate şi, nu în ultimul rând, verificarea modului de acţiune a structurilor implicate în intervenţia la situaţii de urgenţă produse de seisme.
Accidente, incendii şi prăbuşiri
Exerciţiul a început de la ora 11.00, în centrul de comandă organizat în incinta Castelului Karolyi din Carei, fiind condus de către locotenent-colonelul Constantin Ganea din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare, ocazie cu care s-au verificat în plan teoretic capacităţile operative ale fiecăror instituţii sau grup de forţe cu atribuţii pe linia protecţiei civile sau a intervenţiei în caz de calamităţi. Apoi, de la ora 12.00 s-a trecut la faza practică a exerciţiului, fiind simulată afectarea clădirii Şcolii Generale Vasile Lucaciu şi evacuarea tuturor elevilor din incintă. Simularea a continuat în incinta parcului dendrologic din Carei, fiind desfăşurat un exerciţiu de căutare-salvare a persoanelor surprinse sub dărâmături cu ajutorul câinilor de căutare-salvare. De la ora 13.00 s-a simulat surparea scărilor la blocul cu 10 etaje situat pe Bulevardul 25 Octombrie, forţele de intervenţie efectuând un procedeu de salvare de la înălţime. În final s-a ajuns la firma S.C. Ardealul S.A.Carei, unde s-a simulat un incendiu, care a provocat un accident chimic. Cel mai probabil, concluziile vor fi prezentate în următoarea şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Istoria obligă la prudenţă
Şeful Serviciului Protecţia Civilă din cadrul Primăriei Carei, Vasile Filip, a declarat că ultimul cutremur major a avut loc în anul 1834. “Ultimul cutremur a avut loc în 1834. Din datele pe care le avem noi, printre cele mai afectate clădiri a fost sediul Grupului Şcolar Agricol. Imobilul a fost avariat în proporţie de peste 80%. Cutremurul respectiv a fost unul de o intensitate foarte mare, având undeva în jurul valorii de 7,5 grade pe scara Richter. Repet, după datele pe care le cunoaştem, pentru că în acea vreme nu erau aparaturi de înregistrare. În zona Careiului există două epicentre. Primul este între Valea lui Mihai şi Curtuiuşeni, iar al doilea la Halmeu. Având în vedere faptul că nu suntem la deal sau la munte, cutremurul se poate produce la suprafaţă. Cutremurele de suprafaţă sunt cele mai periculoase. Acestea produc cele mai multe pagube, deoarece acestea se produc la adâncimi mai mici. Pot să spun că şi un cutremur de 3-4 grade ar fi destul de periculos în aceste condiţii, spre deosebire de zona Vrancei. În Carei există foarte multe clădiri vechi, la care nu s-a mai intervenit, iar în cazul unui eventual cutremur acestea ar putea ceda în lanţ. Avem cam 27 de clădiri cu valoare istorică aflate în pericol. Imobilele respective au fost retrocedate, iar actualii proprietari nu au făcut lucrări de reabilitare serioase, la structura de rezistenţă. Aceştia au renovat doar faţada, nerezolvând astfel adevărata problemă la structura de rezistenţă”, a declarat Vasile Filip.
Ciprian Bâtea
