Şase turnee a câştigat în acest an tenismena Simona Halep, o performanţă care nu e defel la îndemâna oricui. În luna mai era pe locul 64 în clasamentul mondial. Acum ocupă poziţia a 11-a. Aşadar, un salt de 53 de locuri WTA. Într-o ţară în care sportul e chinuit de lipsă de fonduri şi de penurie de mari izbânzi, parcursul remarcabil din acest an al Simonei vine să îndulcească întrucâtva senzaţia gustului de pelin. Până la Halep, nicio jucătoare de tenis din România nu mai cucerise şase trofee. E adevărat, Simona nu a câştigat niciun turneu de mare şlem. Încă. Pentru că dacă o va ţine tot aşa vor veni victorii şi mai importante decât cele de până acum.
Simona Halep e croită pe acea structură de sportiv care nu cedează nicio fărâmă din şansele pe care le are până nu se încheie meciul. Spre exemplu, în nouă dintre cele 57 de partide câştigate în acest an a întors scorul de la 0-1 la seturi. Fapt care dovedeşte cu prisosinţă că nu e deloc atinsă de acel obositor şi enervant sindrom al resemnării mioritice. Se bate până la capăt, nu-şi atârnă racheta-n cui când n-o ascultă mingea. Îi reglează din mers calea.
Admirabilă este la Simona Halep, pe lângă ambiţie, şi naturaleţea pe care o arată şi atunci când joacă, dar şi în interviurile de după meciuri. Parcă se vede pe ea în fiece moment al jocului plăcerea aceea mereu vie de a juca tenis, chiar şi atunci când se întâmplă să piardă. Le poate preda lecţii, din acest punct de vedere, multor sportivi care uneori dau senzaţia că au intrat în arenă doar fiindcă se plictiseau pe-acasă sau fiindcă ţin morţiş să le vadă publicul noua frizură. Chiar şi după performanţele remarcabile pe care le-a avut în acest an, Simona Halep şi-a păstrat naturaleţea şi în interviuri. N-a arătat nici urmă de aroganţă, de privit lumea de sus. Spre comparaţie, gândiţi-vă doar la unii fotbalişti care, fără să fi făcut mare brânză în ceea ce priveşte performanţa sportivă, îşi dau cu stângul în dreptul în faţa microfoanelor, afişând înfumurări penibile ori mimând silenzio stampa. Ce-i drept, cumpătarea va face întotdeauna diferenţa între adevăraţii campioni şi filfizonii din sport.
Tiberiu Sabo