Începând cu 1 ianuarie 2014, România ar fi obligată prin Tratatul de Aderare să liberalizeze piaţa funciară pentru persoanele fizice din Uniunea Europeană. Toate bune şi clare ca lumina zilei, dar Traian Băsescu a cerut Parlamentului reexaminarea legii privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoanele fizice adoptată la începutul lunii decembrie 2013 şi trimisă jupânului de la Cotroceni spre promulgare. Respingerea legii de către preşedintele României are ca efect imediat amânarea liberalizării pieţei funciare.
Demersul prezidenţial are însă loc în contextul unui mascat dar evident conflict de interese. Împreună cu clanul său, moşierul Traian Băsescu are proprietăţi în agricultură fiind deranjat şi dezavantajat de liberalizarea achiziţiei de terenuri agricole. Ca atare, a respins legea. De altminteri, el a şi făcut deja cunoscut că intenţionează să-şi extindă moşia de la Nana până la 500 de hectare de teren.
Raţionamentul prezidenţial este uşor de decodat.
Prin amânarea legii se menţine prevederea că străinii pot cumpăra terenuri agricole doar dacă înfiinţează o firmă în România. Până când Parlamentul va reexamina legea funciară aducându-i eventual modificările solicitate de Traian Băsescu, acesta are toate şansele să îşi extindă terenurile fără să se teamă de concurenţa unor posibili investitori străini cu putere de cumpărare. Iar în lipsa concurenţei, nici preţurile nu vor exploda, aşa cum au estimat analiştii economici. Deocamdată, în România hectarul se vinde începând chiar de la 1.000 de euro. În Germania ajunge la 15.000 de euro, iar în Marea Britanie la 16.000 de euro. În Polonia este în jur de 4.500 de euro, cât a plătit Ioana Băsescu pentru terenul de la Nana.
În altă ordine de idei, dar în acelaşi context al eliminării restricţiilor impuse cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole în România, subliniem faptul că oficialii din Guvernul de la Budapesta au creat o strategie prin care Ungaria să poată achiziţiona pământ şi pădure în ţara noastră. Se impune ca subiectul să fie analizat cu maximă atenţie sub toate posibilele sale implicaţii, mai cu seamă că primele controverse s-au declanşat deja şi continuă în special în rândul opiniei publice, care aşteaptă detalii.
Voicu D. Rusu