Consiliul Local Satu Mare a aprobat în şedinţa de ieri proiectul de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie “Pod peste râul Someş – amplasament strada Ştrandului”. Este de precizat faptul că firma proiectantă a renunţat la drepturile de autor asupra studiului de fezabilitate în urma unor diferende cu municipalitatea sătmăreană. În cadrul aceleiaşi şedinţe, consilierul UDMR Lang Ladislau s-a retras, locul acestuia fiind luat de către Nagy Szabolcs, fost consilier local în legislatura trecută.
Acelaşi proiect, reluat după trei ani
Studiul de fezabilitate al celui de-al treilea pod a fost pus pe masa consilierilor locali în urmă cu trei ani, mai exact în data de 26.05.2011. La acea dată, studiul a fost respins din cauza valorilor mult prea mari, aleşii locali acuzând lipsa de seriozitate a firmei. Primăria Satu Mare a revenit cu studiul de fezabilitate nemodificat din punct de vedere tehnic şi indicatorii tehnico – economici reactualizaţi, dat fiind faptul că realizarea celui de al treilea pod peste râul Someş reprezintă un obiectiv major pentru municipalitate. “Specificăm că proiectantul lucrării a semnat actul de încetare nr. 27053 – 3/11.06.2014 a contractului de prestări servicii nr. 33.569 – 376 din 10.09.2009 prin care se convine încetarea contractului cu acordul părţilor şi firma proiectantă cedează dreptul de autor asupra proiectului în favoarea Municipiului Satu Mare. Cedarea dreptului de autor este una foarte importantă pentru municipalitate, având în vedere că fazele de proiectare nu pot fi continuate din lipsă de fonduri, municipalitatea aşteptând apariţia de axe de finanţare naţionale sau europene sau apariţia unui investitor dornic să investească în infrastructura municipiului cu recuperarea investiţiei în timp”, se arată în proiectul iniţiat de primarul Dorel Coica.
Cum va fi construit viitorul pod
Soluţia tehnică pentru podul principal s-a ales de tip hobanat, cu deschiderea centrală de 195 metri şi două deschideri adiacente de 100 metri. Structura este susţinută de doi piloni, prin intermediul unor hobane din oţel special, dispuse simetric în sistem semiharpă. Suprastructura este o grindă continuă de tip mixt, tablier metalic şi platelaj din beton armat cu care conlucrează, cu o înălţime de construcţie de 2.40 metri. În secţiune transversală se realizează o lăţime a părţii carosabile de 14,80 metri, respectiv patru fire de circulaţie, cu câte două benzi pe sens, cu două trotuare de 4 metri fiecare, prevăzute cu parapet pietonal, din care 3 metri de trotuar pietonal şi 1 metru de spaţiu pentru amenajarea unei piste pentru ciclişti. Între trotuar şi partea carosabilă se prevede un spaţiu de siguranţă cu lăţimea de un metru, necesar ancorării hobanelor în tablier. Pentru siguranţa circulaţiei auto se prevăd borduri înalte din beton. Siguranţa circulaţiei pietonale se asigură cu parapeţi metalici de protectie pe rampe, viaducte şi pod, precum şi pe scările de acces de pe diguri pe tablier.
Vom avea un pod ca şi maghiarii
Potrivit studiului de fezabilitate, valoarea rezultată din indicatori raportat la lungimea podului şi a construcţiilor adiacente este de 18.188.040 euro. S-au făcut comparaţii şi cu costurile de realizare a podului peste râul Tisa la Szeged, care are o structură similară pe hobane. Costurile de realizare a acestui pod s-au ridicat la 13 miliarde de forinţi, adică la 42.426.753,61 euro. Podul peste Tisa are o lungime de 661 m, patru benzi de circulaţie şi s-a realizat între anii 2008 – 2011. Calculând costul pe metru liniar, rezultă o valoare de 64.185,71 euro/ml. Podul propriu-zis peste Someş are o lungime de 395 metri şi un cost de 13.788.340 euro, rezultând o valoare unitară de 34.907,19 euro/ml, valoare care reprezintă 54,38 % din costul unitar al podului peste Tisa la Szeged.
Ciprian Bâtea
