Retrocedările în România depăşesc deja graniţele scopului iniţial: reconstituirea dreptului asupra proprietăţii. Acum este doar o afacere, în mare parte oneroasă şi care poate aduce atingere siguranţei naţionale şi patrimoniului cultural. Aşa putem caracteriza restituirea muzeelor de Artă şi de Etnografie şi Folclor din Braşov către Biserica Evanghelică. După ce această biserică a predat de bună voie şi nesilită de nimeni în 1942 toate bunurile regimului nazist, colaborând cu Grupul Etnic German, acum revendică imobilele, parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Iar cozile de topor din instituţiile statului român şi din justiţie (cu ajutorul neprecupeţit al lui Klaus Iohannis, patronul “din umbră” al Bisericii Evanghelice) se fac că uită de ceea ce s-a petrecut în anii celui de-al doilea război mondial şi refac regimul juridic al acelor vremuri.
Era evident: imobilul a fost în proprietatea naziştilor
Acest litigiu asupra imobilului în care funcţionează cele două muzee a mai făcut obiectul unui alt proces desfăşurat în 1950, când Biserica Evanghelică, la doar câţiva ani după ce a predat, de bună voie, clădirea din str. Ferdinand 1-3, către Grupul Etnic German, a cerut-o înapoi, în instanţă. Atunci, Tribunalul Braşov, prin sentinţa civilă nr.81 din 21 ianuarie 1950, a respins “ ca nefondată acţiunea intentată de Comisiunea Bisericească Evanghelică din Braşov contra statului român”. Instanţa a luat această decizie “văzând că din convenţia din 11 august 1942, rezultă că conducătorul Grupului Etnic German, A. Schmidt a primit averile bisericilor predate de Episcopul din Sibiu, (…), văzând că prin decretul lege nr.275 public. în M. Of. Din 21 noiembrie 1940, Grupul Etnic German este declarat persoană juridică română de drept public, personalitate juridică, ca element alcătuitor al statului român. Grupul poate arbora pe lângă drapelul statului român şi drapelul poporului german(…) văzând că comunitatea germană, organizându-se pe atunci, după principii totalitare naţional-socialiste, cu un singur conducător, doctrina naţional socialistă s-a contopit cu Grupul Etnic German şi ca urmare această grupare s-a supus programului unităţii de comunitate germană, organizându-se după punctele de vedere rasiale şi cu secţiuni de asalt, de gardă, de muncă, de asistenţă, ale concepţiei naţional-socialiste(…), văzând că în acest sens précis este convenţia din 11 august 1942 şi că în alineatul final se dispune predarea averii Bisericii reclamante, iar scopul principal îndoctrinarea bisericii şi includerea ei în corpul politic al grupului, independent de statul român, iar ca urmare a îndoctrinării, grupul etnic german excludea altă activitate bisericească decît acea pastorală, iar predarea averei confirmând noua directivă: o singură ideologie, o singură voinţă, un singur patrimoniu germano – fasciste”. Revenind la zilele noastre, situaţia muzeelor de Artă şi de Etnografie şi Folclor este dezastruoasă. Clădirea comună în care acestea îşi desfăşoară activitatea a fost retrocedată Bisericii Evanghelice, iar momentan muzeele sunt chiriaşe ale Bisericii pe o perioadă de 10 ani. Există un contract de închiriere propus de Biserica Evanghelică Consiliului Judeţean Braşov şi celor două instituţii de cultură, dar în termeni de dictat.
Au cerut 1 milion de euro
Iniţial, reprezentanţii cultului evenghelic au cerut CJ Braşov 1 milion de euro, reprezentând contravaloarea unei prezumtive chirii retroactive din 2003 când a început procesul de restituire. Când a văzut că nu poate obţine aceşti bani, Biserica Evanghelică s-a reorientat rapid: a solicitat o chirie modică – 198 lei pe lună şi plata impozitului, dar a impus condiţii de neacceptat. Într-o anexă a contractului, numită Parteneriat, Biserica Evanghelică se vrea a deveni şi proprietarul bunurilor existente în cele două muzee. În mod subtil, clericii acestui cult doresc să se impună în politica de administrare a actului de cultură săvârşit la aceste muzee. Mai exact, reprezentanţii cultului evanghelic vor să aibă un cuvânt de spus în organizarea expoziţiilor, în studiile efectuate de oamenii de cultură, în întocmirea documentaţiei şi a publicaţiilor emise. Aceştia au încercat să impună celor două muzee să întocmească un inventar al tuturor bunurilor de valoare inestimabilă aflate în incinta instituţiilor de cultură, ceea ce ar fi dus la preluarea acestora după încheierea perioadei de închiriere.
Elemente depropagandă germană la expoziţiile muzeelor
De asemenea, toate evenimentele organizate de muzee, potrivit aşa zisului parteneriat, trebuie să se facă sub auspiciile Bisericii Evanghelice şi de fiecare dată să fie menţionate valorile din patrimoniul acestui cult, iar toate broşurile emise să fie scrise şi în limba germană. Solicitări de-a dreptul absurde care pun în pericol scopul cultural şi de promovare a valorilor multinaţionale din Braşov si din Ţara Bârsei. Acest tip de abordare ne aduce aminte de principiile promovate în Convenţia de reglementare a raporturilor dintre Biserica Evanghelică şi Grupul Etnic German, privind promovarea noii ordini de viaţă a rasei germane. În aşa zisul Parteneriat, ca anexă la contractul de închiriere, propus de Biserica Evanghelică, dar respins de cele două muzee, se arată că “având în vedere dorinţa reciprocă de colaborare precum şi interesul comun pe care părţile îl au cu privire la patrimoniul cultural, se încheie prezentul parteneriat care are ca principale obiective: 1) Punerea la dispoziţia Muzeelor de Artă şi Etnografie de către Biserica Evanghelică Parohia Braşov a imobilelor situate în Braşov,str. Eroilor, nr. 21 (n.r. acum Ferdinand 1-3), în baza unor contracte de închiriere cu un cost redus pe o durată de 10 ani; 2) Conceperea şi desfăşurarea unor proiecte comune în domeniul patrimoniului cultural pe bază următoarelor principii: punerea în valoare a obiectelor de patrimoniu aparţinând Bisericii Evanghelice Parohia Braşov prin organizarea unor expoziţii sau a unor evenimente; stabilirea de comun acord a conceptelor proiectelor; dreptul Bisericii Evanghelice Parohia Braşov de a se implica direct în elaborarea explicaţiilor scrise oferite publicului cu privire la obiectele expuse şi a măsurilor de mediatizare; menţionarea pe materialele publicitare a parteneriatului dintre Biserica Evanghelică şi instituţia organizatoare prin formula “în parteneriat cu Biserica Evanghelică Parohia Braşov; Mediatizarea parteneriatului cu Biserica Evanghelică Parohia Braşov”.
Renovarea clădirii evanghelicilor, pe banii statului
De asemenea, clericii acestui cult, în virtutea acestui aşa zis parteneriat, impun ca cele două muzee să restaureze, pe bani proprii (adică pe banii statului) toate obiectele de patrimoniu ale Bisericii Evanghelice !!! “Restaurarea şi conservarea obiectelor proprietate a Bisericii Evanghelice Parohia Braşov ce urmează să fie expuse în cadrul proiectelor. Restaurarea şi conservarea obiectelor se vor realiza de către atelierele Muzeului de Artă, doar la solicitarea expresă a Bisericii Evanghelice Parohia Braşov, costurile urmând să fie suportate astfel: costurile materialelor vor fi suportate de către Biserica Evanghelică, iar costurile manoperei vor fi suportate de către Muzeul de Artă”. De asemenea, este stabilit “dreptul Bisericii Evanghelice de a organiza proiecte, concerte şi acţiuni proprii în clădirile puse la dispoziţia Muzeelor de Artă şi de Folclor în condiţiile convenite de părţi”.
În acelaşi timp, Biserica Evanghelică impune Consiliului Judeţean, care nu mai este proprietarul clădirii, să investească în renovarea imobilului, pe perioada contractului de închiriere. “Asumarea de către Consiliul Judeţean a obligaţiei ca pe durata contractelor de închiriere să aloce fonduri pentru restaurarea/renovarea/repararea faţadelor şi acoperişurilor clădirilor date în folosinţa Muzeelor de Artă şi Etnografie.
Biserica vrea bunurile Muzeului Ţării Bârsei
Prin acest parteneriat, Biserica Evanghelică încearcă să pună mâna şi pe exponatele şi bunurile de valoare culturală din cele două muzee şi să oblige oamenii de cultură braşoveni într-o acţiune de identificare a obiectelor săseşti care au provenit de la Muzeul Ţării Bârsei: “Se impune elaborarea unor liste privind obiectele din inventarul muzeelor care au aparţinut Muzeului Ţării Bârsei sau au constituit proprietate a Bisericii Evanghelice Parohia Braşov în următoarele condiţii: Muzeele şi Parohia stabilesc prin prezentul acord de parteneriat, ca începând cu data semnării prezentei, vor acţiona împreună în vederea stabilirii locului unde se află la ora actuală obiectele de patrimoniu provenind din Muzeul Ţării Bârsei; muzeele sunt obligate să comunice în scris în termen de 60 de zile de la semnarea prezentei toate informaţiile legate de provenienţa reală sau ipotetică a obiectelor de patrimoniu, pe care le deţin, din patrimoniul Muzeului Ţării Bârsei. Muzeele vor pune la dispoziţia reprezentanţilor Parohiei documentele pe care le deţin, permiţând cercetarea lor şi efectuarea unor copii certificate pentru conformitate cu originalul. Pentru identificare şi verificare, reprezentanţilor Parohiei li se va facilita accesul la obiectele în cauză; prin prezenta se stabileşte ca fiecare muzeu în parte să creeze împreuna cu Parohia, până în data de 30 septembrie 2013 o comisie comună, în care sunt numiţi un număr egal de membri din partea Muzeului şi al Parohiei. Aceste comisii vor analiza fiecare obiect de inventar împreună cu documentaţia aferentă acestuia pentru a stabili posibila sa provenienţă din patrimoniul parohiei, în special din Muzeul Ţării Bârsei. Rezultatele vor fi consemnate în procese verbale semnate de către ambele părţi. În eventualitatea retrocedării obiectelor de patrimoniu din fostul Muzeu al Ţării Bârsei, Parohia se obligă să le încredinţeze în custodia muzeului pentru o perioadă de 10 ani cu posibilitatea de prelungire”.
Cu alte cuvinte, în virtutea acestui parteneriat, angajaţii celor două Muzee devin angajaţi ai Parohiei Evanghelice, care doresc să transforme aceste aşezăminte culturale în sedii ale propagandei religioase evanghelice, iar bunurile de valoare multietnică ale Braşovului să ajungă pe mâna privaţilor din consistoriul augustan. Din păcate, toate aceste acţiuni săvârşite de Biserica Evanghelică fac parte dintr-un plan foarte bine elaborat, împreună cu Forumul Democrat al Germanilor din România (condus până nu demult de Klaus Iohannis, acum şeful din umbră) de a pune mâna pe clădirile istorice din oraşele transilvănene, cum ar fi Sibiul şi Braşovul, fără să ţină cont că sunt monumente istorice, că sunt şcoli, spitale, muzee, bunuri din patrimoniul naţional. Prin aceste acţiuni, reprezentanţii comunităţii săseşti din România aduc atingere siguranţei naţionale, profitând de slăbiciunile statului român şi de legislaţia total confuză în privinţa reconstituirii dreptului de proprietate. De aceea putem spune că FDGR şi Biserica Evsnghelică s-au constituit în samsarii imobiliari din această zonă de ţară.
sursa:ancheteonline.ro
