More

    Reţeaua samsarilor imobiliari din Sibiu, controlată de Iohannis (IX)

    iohannis

    Retrocedarea căminului de bătrâni din Sibiu, strada George Coşbuc nr. 20, scoate la iveală o altă afacere profitabilă pentru Klaus Iohannis, în calitatea sa de lider al FDGR. Un nou caz de prăduire a bunurilor comunităţii locale, o altă formă de căpuşare a bugetului statului. Într-o plângere penală, Iohannis este acuzat de conflict de interese. Despre ce este vorba? Primăria Sibiu restituie Căminul de bătrâni din strada George Coşbuc nr.20 către FDGR. Primăria era reprezentată de Klaus Iohannis, iar preşedinte al FDGR era acelaşi Klaus Iohannis. Lucrurile sunt cu atât mai murdare cu cât căminul de bătrâni plăteşte chirie FDGR în sumă de 100 milioane de lei pe lună. Cine asigură aceşti bani? Primăria, pentru că azilul se află în subordinea consiliului local. O formulă deja clasică la Sibiu de ţepuire a banului public. Mai trebuie precizat că, iniţial, azilul de persoane vârstnice s-a aflat în subordinea Ministerului Muncii, dar, prin influenţe la Bucureşti, Iohannis a reuşit să obţină o decizie guvernamentală prin care imobilul să fie scos din domeniul public al statului şi trecut în domeniul privat al Primăriei Sibiu. Manevră necesară pentru retrocedarea clădirii. Totodată, căminul de bătrâni a fost renovat din bani publici (câteva miliarde de lei vechi de la bugetul de stat) cu puţin timp înainte de a fi retrocedat. Deşi este evident că Iohannis s-a aflat în conflict de interese, procurorii de la Parchetul General l-au scos basma curată. “Primăria Sibiu, condusă de un etnic german (Iohannis Klaus Werner), preşedinte al FDGR, şi Consiliul Local, alcătuit în majoritate din etnici germani (toţi membri FDGR) retrocedează imobilul din str. George Coşbuc şi tot ea (primăria) plăteşte chirie, din banii contribuabililor sibieni, propriei organizaţii etnice- FDGR”, se arată într-o plângere penală înaintată la Parchetul General în 2013, care a constituit obiectul dosarului penal nr. 644/P/2013, fiind instrumentat de procurorul şef Cristian Lazăr de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică. În plângere se precizează că “Iohannis Klaus Werner a fost preşedinte al FDGR până în februarie 2013, când s-a înscris în PNL. Din postura de primar al municipiului Sibiu a încheiat un contract de închiriere cu FDGR- al cărui preşedinte era, pentru Căminul pentru persoane vârstnice Sibiu, situat în strada George Coşbuc, nr.20”.

    Procurorul, avocat al lui Iohannis
    Aici, din păcate, procurorul de caz se transformă în avocatul lui Iohannis. El precizează că retrocedarea căminului de bătrâni a fost făcută de comisia specială şi nu de către primărie. Cum au stat treburile? FDGR Sibiu al cărui reprezentant era consilierul local Hans Klein (subaltern al lui Iohannis, preşedinte FDGR) a revendicat imobilul din str. George Coşbuc. Bineînţeles că, până a ajunge la Comisia specială de retrocedare, această cerere a trecut şi pe la primărie, care şi-a exprimat un punct de vedere, deoarece bunul respectiv aparţinea primăriei, mai mult acolo funcţiona un azil de bătrâni. Pe baza acestui punct de vedere exprimat de autorităţile locale, comisia de retrocedare a dat undă verde restituirii. Putem preciza şi faptul că, ţinând cont de interesul comunităţii sibiene de protejare a pensionarilor locatari la căminul de bătrâni, primăria s-ar fi putut opune şi chiar ar fi putut ataca în instanţă decizia de restituire la comisia specială din cadrul ANRP. Dar este evident faptul că primarul Iohannis a fost întru totul de acord cu revendicarea, de vreme ce avea un interes direct ca FDGR (al cărui preşedinte era) să pună mâna pe clădirea azilului de bătrâni. Aici se pune în discuţie starea de conflict de interese, care trebuia semnalată de procuror.

    Mai mult, anchetatorul de la Parchetul General susţine, în ordonanţa de clasare a cazului, că Iohannis nu a fost prezent la emiterea actului administrativ privind contractul de închiriere semnat de consiliul local cu FDGR, deci, nu se face vinovat de conflict de interese. Dar este foarte clar faptul că suma de închiriere (peste 100 de milioane de lei) a fost stabilită, prin negociere (!!!), de primărie (reprezentată de Klaus Iohannis), cea care este ordonatorul de credite al Municipiului Sibiu şi de FDGR Sibiu (al cărui preşedinte este acelaşi Klaus Iohannis).

    Tot la acest capitol, atragem atenţia şi asupra unei alte scăpări înregistrate în contul procurorului Cristian Lazăr. Acesta consemnează în ordonanţa de clasare a cazului că obiectul retrocedărilor din Ordonanţa 83/1999 îl fac acele imobile ale minorităţilor naţionale confiscate şi naţionalizate în mod abuziv de către statul român după 1940. Ori, amintim din nou faptul că imobilul din str. George Coşbuc nr.20 nu a fost preluat de statul român printr-un abuz, ci prin decret regal şi prin convenţia de armistiţiu din 1944, deoarece a fost în proprietatea Grupului Etnic German, scos în afara legii ca urmare a colaborării cu regimul nazist.

    Conflictul de interese există, dar la alţii
    În schimb, procurorul recunoaşte starea de conflict de interese în care s-au aflat doi consilieri locali. “Pe de altă parte, din examinarea copiei minutei şedinţei ordinare, din data de 28.05.2010, a Consiliului Local al municipiului Sibiu, rezultă că, din numărul total de 23 de consilieri, au fost prezenţi 21 de consilieri; în cadrul acestei şedinţe au fost adoptate mai multe hotărâri, printre care şi hotărârea nr.180/2010 privind aprobarea închirierii imobilului din Sibiu, str. George Coşbuc nr.20, în care funcţiona căminul de bătrâni, această hotărâre fiind adoptată cu unanimitate de voturi. Cum la data de 28.05.2010, Klein Hans şi Lerner Helmut aveau calitatea de consilieri locali, reprezentând FDGR, şi au participat la adoptarea hotărârii 180/2010 privind aprobarea închirierii imobilului din Sibiu, str. George Cosbuc, de la proprietarul FDGR Sibiu ( al cărui preşedinte este Klein Hans), iar ulterior, având în vedere hotărârea consiliului local, la adoptarea căreia participaseră, au semnat actul juridic reprezentat de contractul de închiriere nr.173/10.06.2010, încheiat între FDGR Sibiu şi Consiliul Local al municipiului Sibiu, act în temeiul căruia s-a obţinut un folos material de către FDGR Sibiu (constând în chiria lunară, datorată de chiriaş, pe durata contractului), apreciem că rezultă indicii de săvârşire de către cele două persoane menţionate a infracţiunii de conflict de interese. Cu privire la starea de fapt descrisă în paragraful anterior, vizând săvârşirea de către Hans Klein şi Helmut Lerner a infracţiunii de conflict de interese, cercetările urmează a fi disjunse, iar competenţa de soluţionare a cauzei, sub acest aspect, va fi declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu”.

    Mergând pe această logică a procurorului, nu înţelegem de ce speţa nu se aplică şi lui Klaus Iohannis, ţinând cont de faptul că hotărârea privind închirierea căminului de bătrâni a fost întocmită de Primăria Sibiu (reprezentată de Klaus Iohannis) şi doar aprobată de consiliul local, iar folosul material care decurge din acest act administrativ este reţinut în sarcina FDGR Sibiu (filială a FDGR , a cărui preşedinte este Klaus Iohannis).

    Oare ce se va întâmpla cu bătrânii?
    Dincolo de aceste aspecte juridice, trebuie menţionat şi faptul că situaţia pensionarilor de la căminul de bătrâni nu este prea roză. Acest lucru deoarece condiţiile de cazare au devenit precare, deşi în contractul de închiriere se prevede ca din suma de 10.000 de lei/lunar, 6.000 lei să fie alocaţi pentru investiţii. Potrivit surselor noastre, până acum nu s-a investit niciun leu pentru un trai mai bun asigurat bătrânilor, deşi aceştia plătesc lunar suma de 600 de lei. Astfel, la cele 700 de locuri ocupate, există doar patru grupuri sanitare.

    Totodată, trebuie precizat că Primăria Sibiu a prelungit contractul de închiriere pentru căminul de bătrâni doar până în 2017. Apoi, Dumnezeu cu mila, pensionarii care astăzi sunt locatari în str. Geoge Coşbuc nr.20 pot fi alungaţi în stradă. Acest azil de bătrâni din Sibiu, singurul de stat, are preţurile cele mai mici (600 lei/lunar). La cele private se ajunge la 2.000 de lei/lunar.
    sursa:ancheteonline.ro

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE