More


    Domnia și căderea lui Zeus de la FRF

    =

    Cum e și viața asta! Mircea Sandu, zeul de ieri, a redevenit pământean ca și noi. După 24 de ani de domnie absolută la FRF, iată-l acum menționat în știri de duzină. Mircea Sandu a devenit impresar… Mircea Sandu încearcă să transfere un jucător la Steaua… Mircea Sandu negociază cu Petrolul Ploiești… Mircea Sandu se ia de Argăseală… Mircea Sandu nu mai e jupân la UEFA…

    Tare dureroasă trebuie să fie încercarea de a-ți găsi, la 62 de ani, un rost în lumea pe care ai dominat-o autoritar timp de un sfert de veac! Este ca și cum Ceaușescu, după aproape 25 de ani de domnie, nu ar fi fost împușcat, ci lăsat să se descurce cum o putea, fără funcții aducătoare de privilegii.

    Vi-l puteți imagina pe nea Nicu reparând pantofi ori pe coana Leana croșetând ciorapi ca să-și câștige traiul? Ei bine, Mircea Sandu nu s-a apucat de cârpeli ori de tricotat, dar nici departe nu este. A începe o carieră de impresar la 62 de ani este ca și cum te-ai apuca de jucat fotbal la 30 de ani. Mai ales când intri pe o piață care-și are rechinii ei.

    Și totuși, Mircea Sandu are o șansă: frații Ioan și Victor Becali, monopoliștii contractelor cu fotbaliștii, au fost scoși din joc de justiție.

    Ei mai au de stat ani buni după gratii, deci fostul șef al Federației vine pe un culoar liber. Relațiile sale, căpătate în timp prin prisma funcțiilor deținute la FRF sau la UEFA, îi vor fi de folos în a muta jucători de colo-colo. Dar portofoliul său este deocamdată firav.

    Costin Curelea – acesta este acum nivelul impresarului Mircea Sandu. Curelea are 30 de ani și o singură selecție în naționala României, se află spre amurgul carierei de jucător și se antrenează pe unde apucă. Are contract cu Craiova, dar a fost exclus din lotul primei echipe întrucât nu acceptă micșorarea drastică a salariului.

    Mircea Sandu l-a propus pe Curelea clubului Steaua, dar a fost refuzat. Acum încearcă pe la Petrolul Ploiești. Din spate îl ajung amintirile unor Campionate Mondiale (SUA 1994, Franța 1998) sau Europene (Anglia 1996, Belgia/Olanda 2000, Elveția/Austria 2008), ale unei finale de Europa League găzduită la București (în 2012) sau ale ședințelor Comitetului Executiv al UEFA, din poziția de vicepreședinte. Stătea la masă cu Michel Platini, iar dintr-o dată trebuie să negocieze cu Felix Grigore, cu Argăseală și cu frații Capră.

    Șocul acestei căderi este, poate, cea mai dură încercare pe care trebuie s-o treacă Mircea Sandu. Mai dificilă chiar și decât pierderea prostească a șefiei FRF, în combinația fatală cu inculpatul Gică Popescu. Sau decât vestea că noua conducere a Federației nu vrea să-l propună pentru un nou mandat în Comitetul Executiv al UEFA.

    E grea căderea de la putere, după un sfert de veac. Dar Mircea Sandu are și un motiv să fie mulțumit: n-a sfârșit ca la zid, ca dictatorul Ceaușescu, ci a fost condamnat să revină în lumea noastră mizeră. Este cea mai aspră pedeapsă și, în același timp, cea mai mare șansă pe care o putea primi.

    Grigore Cartianu



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img