“Parcarea – sport extrem la Satu Mare”

În Satu Mare, unde parcarea e mai rară decât o știre bună la TV, răsare zilnic câte un erou al asfaltului: Șoferul-Tauran, viteaz, neînfricat, cu o idee vagă despre ce-i aia spațiu public. El nu parchează, el ocupă teritorii. În mintea lui, bordura e doar un concept, iar curțile blocurilor – un soi de moșie personală. Îl găsești deseori blocând cinci mașini cu una singură, ca un fel de Tetris jucat cu picioarele. „Hai, mută-ți mașina că blochezi accesul!” Și te întrebi: dacă așa parchează la început, ce face mai încolo? Oprește în lift? În sufragerie? Îl găsești pe balcon, cu cauciucurile pe gresie, cerându-ți cheia de la dormitor că “e mai scurt drumul spre ieșire”? Așa că, dragă Tauran roșu și toți verișorii tăi în ale parcării sălbatice, ai milă. Nu suntem în junglă. În curtea blocului nu-i Formula 1. Mută-ți cazemata pe roți, că nu ești singur pe planetă. Sau dacă ești, măcar lasă un bilet: „Revin cândva. Sau nu. Succes!”