Romul Moruțan, actor al Teatrului de Nord, invitat la emisiunea „Satu Mare Cult, a vorbit despre începuturile sale în actorie, copilăria din Alba Iulia, anii de formare, întâlnirea cu Satu Mare și rolul artei într-o lume care pare să aibă tot mai puțină răbdare.
Discuția a pornit de la spectacolul Clean Hands, o producție actuală, puternic ancorată în realitatea socială, dar a ajuns rapid la teme mai largi: copilărie, vocație, teatru, public și importanța artei în viața de zi cu zi.
Reporter:Cum a început drumul tău spre actorie?
Romul Moruțan:Totul a pornit în școala generală, în Alba Iulia, în cartierul Bărăbanț. O doamnă profesoară mi-a propus să joc un personaj la o serbare. I-a plăcut foarte mult și mi-a spus că aș putea da la o școală de actorie. Atunci, pentru prima dată, mi s-a aprins un beculeț: am înțeles că există o școală unde poți învăța să devii actor.
Actorul își amintește cu drag copilăria petrecută într-un cartier de case, aproape de natură, unde zilele erau pline de alergat, fotbal, aventuri și libertate. Spune că ludicul copilăriei și-a pus, cu siguranță, amprenta asupra actorului de mai târziu.
În liceu, întâlnirea cu teatrul a continuat. Profesorul de limba română, Avram Cristian, a format o trupă și a montat Țara lui Gufi, de Matei Vișniec. De acolo, spune Romul Moruțan, i-a rămas porecla „Gufi”.
Reporter: Cum a urmat școala de teatru?
Romul Moruțan:M-am pregătit la Cluj cu doamna Melania Ursu și am intrat la clasa Bács Miklós. De acolo a început o aventură lungă.
Anii de studenție au fost, după cum îi descrie actorul, frumoși, plini de peripeții și de amintiri. Clujul de atunci i se pare astăzi mai așezat, mai calm decât orașul aglomerat și strident pe care îl regăsește acum.
După terminarea facultății, Romul Moruțan nu a ajuns direct la Satu Mare. Prima etapă importantă a fost Târgoviște, unde a lucrat la teatru într-o perioadă în care posturile erau blocate și angajările se făceau greu.
Romul Moruțan: Am avut contract de colaborare un an și jumătate, până când directorul a reușit să mă angajeze. Am stat trei ani acolo și nu regret nicio secundă.
Primul său rol important a venit într-un spectacol regizat de Victor Ioan Frunză, alături de actori consacrați precum Rodica Negrea și Mircea Rusu. Pentru un actor de 21 de ani, experiența a fost una puternică și formatoare.
După Târgoviște au urmat Alba Iulia, Râmnicu Vâlcea, Deva și Turda. Actorul spune că media sa era de aproximativ trei ani într-un teatru, după care pleca mai departe.
Reporter: Când ai ajuns la Satu Mare?
Romul Moruțan: În 2015. Am venit și n-am mai plecat.
Întrebat cum l-a primit Sătmarul, răspunsul a fost simplu: „Frumos, că de asta n-am mai plecat.” Romul Moruțan spune că aici a găsit continuitate, atât profesional, cât și personal. A fost primit de oameni minunați, unii cunoscuți deja din școală sau din alte teatre, iar atmosfera l-a convins să rămână.
În privința rolurilor care l-au definit, actorul evită să aleagă unul singur. Spune că nu a avut niciodată un rol visat, ci a luat fiecare provocare pe rând.
Romul Moruțan: Sunt multe roluri la care țin, din diverse motive. Dar eu nu cred că doar prestația mea într-un spectacol este definitorie.Dacă tot ansamblul funcționează bine, atunci rămâi cu experiențe pentru toată viața.
Întrebat dacă preferă drama sau comedia, răspunsul său vine firesc: le preferă pe amândouă, chiar în același spectacol.
Romul Moruțan: Așa e viața. E cu de toate. Și cu dramă, și cu comedie.
Actorul vorbește cu respect despre regizorii cu care a lucrat. La Târgoviște, întâlnirile cu Victor Ioan Frunză și Mihai Măniuțiu au fost importante. La Satu Mare, colaborările cu Cristi Ban, Cristian Theodor Popescu și Ovidiu Caița i-au schimbat modul de raportare la personaj, la spectacol și la public.
Un moment important a fost spectacolul Iluzii, montat de Cristi Ban, o producție fără decor, cu patru actori în fața publicului, în hainele lor, spunând o poveste.
Romul Moruțan: Asta m-a făcut să realizez că se poate face actorie și altfel: mult mai simplu, mult mai sincer, mult mai direct cu publicul.
Vorbind despre public, Romul Moruțan spune că nu putem vorbi niciodată despre „un public” al unui oraș, ci despre mai multe tipuri de public: cel de premieră, cel tânăr, cel ocazional și nucleul fidel, care vine constant la teatru.
Romul Moruțan: În fiecare oraș există un nucleu de oameni stabili, care vin constant, care apreciază ceea ce faci și care te pot trage de ureche, pe bună dreptate, atunci când e cazul. Și asta se întâmplă și aici.
Actorul consideră că trupa din Satu Mare a ajuns la o maturitate profesională și umană. Oamenii sunt dispuși să accepte propuneri variate și dificile din partea regizorilor, iar munca în echipă devine o bucurie.
„Clean Hands”, teatrul politic și actualitatea
Discuția a revenit apoi la spectacolul Clean Hands, descris ca o satiră a vremurilor actuale. Romul Moruțan îl amintește pe regizorul Alex Ianăși, foarte tânăr, pasionat de teatrul politic și de Brecht, dar și pe dramaturgul Vicențiu Grama, care a lucrat la text.
Actorul spune că spectacolul are la bază o cercetare serioasă, realizată pe parcursul a mai bine de un an, cu interviuri și documentare aplicată.
Romul Moruțan: Oamenii rețin mult mai bine niște informații dacă sunt puse într-un context comic. Dacă ar fi fost un spectacol extrem de serios, după 15-20 de minute publicul ar fi simțit că e prea mult. Așa, stai două ore, nu simți când trec, pentru că e viu, animat, comic, dar vorbește despre probleme foarte serioase și actuale.
Pentru Romul Moruțan, teatrul politic este o formă validă de teatru, atâta timp cât nu uită esențialul: povestea.
Romul Moruțan:Teatrul, sub orice formă estetică ar fi, trebuie să spună o poveste. Fără poveste nu se poate.
Spre final, discuția a atins tema importanței artei în vremurile actuale. Romul Moruțan consideră că arta a fost și va rămâne importantă cât timp există omenire.
Romul Moruțan: Nu ne putem delimita de artă. Vrând-nevrând, ea este în viața noastră. Muzica, de exemplu, este probabil cea mai facilă formă prin care arta intră în viața noastră.
Actorul spune că nu toată lumea trebuie să meargă la teatru, la vernisaje sau la filarmonică, dar fiecare om ar trebui să consume o formă de artă. Pentru el, arta nu este un concept abstract, ci vine din interiorul uman și vorbește despre noi mai profund decât lucrurile exterioare.
Actorul observă însă că, la nivel național și chiar mondial, consumul de artă s-a diminuat. Una dintre cauze ar fi lipsa de răbdare și faptul că imaginația este tot mai puțin activată.
Romul Moruțan:Totul este foarte concret. Toată informația este la îndemână. Nu mai avem răbdare să mergem la teatru, să ne uităm la un spectacol și să ne lăsăm mintea să facă legăturile necesare.
Într-o lume în care răspunsurile vin instant, teatrul propune alt ritm: ascultare, imaginație, întâlnire și răbdare. Iar pentru Romul Moruțan, acesta este poate unul dintre cele mai importante motive pentru care arta rămâne necesară.
Nicolae Ghișan
