VERTICALI PENTRU ROMÂNIA: DINCOLO DE LIMITELE MĂNUȘILOR

VERTICALI PENTRU ROMÂNIA: DINCOLO DE LIMITELE MĂNUȘILOR
De: Lucian Nagy – Editorialist la VERTICALI PENTRU ROMÂNIA, corespondent sportiv Carei; cofondator al Academiei de BOX ”Transilvania”, luptător S.A.S. în cadrul I.P.J. Satu Mare, membru al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România.
VERTICALI PENTRU ROMÂNIA - SECȚIE DE EDITORIAL  
PARTENERĂ MEDIA A CLUBULUI 
"PRESA CULTURALĂ" 
image-1781879931-313ba7d4.jpg
 UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA

În data de 2 august 2026, între orele 15:00 și 19:00, Sinagoga din Carei a fost deschisă publicului, oferind locuitorilor municipiului Carei și tuturor celor interesați posibilitatea de a vizita acest important obiectiv cu valoare istorică, culturală și arhitecturală.
ÎNTÂLNIRI  INTERETNICE,
MOMENTE DE NEUITARE
image-1785512738-cd03b573.jpeg
Data de 2 august are o semnificație deosebită la nivel european
fiind declarată Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor, o zi dedicată memoriei victimelor rrome ale Holocaustului, și păstrării vie a memoriei istorice. În acest context, deschiderea Sinagogii din Carei reprezintă o inițiativă civică independentă, menită să încurajeze accesul publicului la patrimoniul local, dialogul și reflecția asupra istoriei și memoriei colective.
          Inițiativa aparține unor careieni cu suflet mare, care au dorit să rămână anonimi, și a fost desfășurată în mod voluntar, ca inițiativă civică independentă, fără reprezentarea sau implicarea în numele vreunei entități juridice.
Programul a inclus scurte alocuțiuni și lecturi de texte sau poezii în limba română, maghiară, aramaică și ebraică, participând, prin intervenții scurte: Alexandru Roth, Horn Levente, Nicoleta Latiș, Anton Ghițiu , Hompoth Maria și Ștefan Ciorhan.

Scurtă istorie a comunității evreiești din Carei

          Primele familii evreiești s-au stabilit la Carei în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în jurul anului 1720. În următoarele două secole, comunitatea a cunoscut o dezvoltare constantă, devenind una dintre cele mai importante și prospere comunități evreiești din nord-vestul Transilvaniei.

             Contele Sándor Károlyi a invitat familii evreiești să se stabilească pe domeniul său pentru a dezvolta economia locală. În 1740 comunitatea număra deja 66 de persoane, iar în 1770 existau 56 de familii. Evreilor li s-a permis să-și practice religia, să-și aleagă propriul judecător și să desfășoare activități comerciale, în schimbul unei taxe anuale plătite domeniului.


          La începutul secolului al XX-lea, evreii reprezentau aproximativ 15% din populația orașului 

              Recensămintele consemnează peste 2.400 de membri ai comunității în perioada interbelică, ceea ce ilustrează rolul său semnificativ în viața economică și socială a Careiului. Comunitatea dispunea de instituții religioase și educaționale bine organizate, în oraș funcționau două sinagogi impunătoare, ridicate în anii 1870 și 1901, precum și o ieșivă (școală talmudică) fondată în 1883, cunoscută în întreaga regiune pentru nivelul ridicat al pregătirii religioase. 

            De asemenea, existau școli confesionale, organizații de binefacere și societăți culturale care susțineau viața spirituală și socială a comunității.


Această dezvoltare a fost întreruptă brutal în primăvara anului 1944

            În numai câteva săptămâni, o comunitate construită de-a lungul a peste două secole a fost dezmembrată prin ghetoizare și deportare, iar contribuția sa la viața economică, socială și culturală a orașului a fost aproape complet înlăturată. În urma Holocaustului, Careiul nu a pierdut doar mii de locuitori, ci și o parte esențială a identității și diversității sale istorice.

             Între 19 mai și 1 iunie 1944, ghetoul din Satu Mare a fost lichidat prin șase transporturi feroviare către lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, în total, aproximativ 18.863 de persoane au fost deportate., iar printre acestea se aflau și evreii din Carei.


Cartea memorială a evreilor din Carei și împrejurimi păstrează lista nominală a victimelor …

aceasta ocupă aproape douăzeci de pagini și cuprinde peste 1.800 de înregistrări.

           Lista demonstrează că nu au fost deportați doar indivizi, ci familii întregi, sunt consemnați părinți, copii, bunici și, în multe cazuri, femei identificate doar ca „soția lui...” sau „văduva lui...”, semn că numele lor complet nu a mai putut fi recuperat. Printre familiile identificate se numără Abrahámovics, Appel, Auspitz, Básch, Berger, Berkovits, Beckmann și multe altele.


   Studierea acestor evenimente nu urmărește doar reconstituirea unor fapte istorice, ci și păstrarea memoriei unor oameni care au făcut parte din istoria Careiului 

             Deportarea evreilor din Carei a reprezentat dispariția aproape completă a unei comunități care contribuise timp de peste două secole la dezvoltarea economică, culturală și socială a orașului, iar în numai câteva săptămâni din primăvara anului 1944, oameni care își construiseră aici viața, afacerile și familiile au fost deposedați de bunuri, închiși în ghetou și trimiși spre Auschwitz-Birkenau. Cei mai mulți nu s-au mai întors niciodată.  

       Păstrarea memoriei lor constituie o datorie morală și istorică, iar cercetarea documentelor locale contribuie la înțelegerea unei tragedii care a schimbat pentru totdeauna identitatea orașului Carei. 

          Toate aceste realități, au constituit motivul de bază al organizării acestui eveniment, festivitatea încheindu-se prin recitarea rugăciunii „Tatăl Nostru” în limba aramaică, limba vorbită de Iisus.


           Bibliografie

1. Anu – Museum of the Jewish People. Carei (Nagykároly), Romania. Disponibil la: https://dbs.anumuseum.org.il/skn/en/c6/e148525/Place/Carei (accesat la 27 iulie 2026).

2. JewishGen. The Memorial Book of the Jewish Community of Carei (Nagykároly). Traducerea în limba engleză a volumului Sefer Zikhron L'Yehudiy Karey (Nagykaroly). Disponibil la: https://www.jewishgen.org/Yizkor/Carei/Carei.html (accesat la 27 iulie 2026).

3. Yad Vashem – The World Holocaust Remembrance Center. The Encyclopedia of the Ghettos during the Holocaust (intrarea: Carei/Nagykároly Ghetto). Ierusalim: Yad Vashem. Disponibil la: https://www.yadvashem.org/ (accesat la 27 iulie 2026).

4. United States Holocaust Memorial Museum. Holocaust Encyclopedia. Washington, D.C. Disponibil la: https://encyclopedia.ushmm.org/ (accesat la 27 iulie 2026).



                SPONSORII EDIȚIEI:




             
Distribuie:
Primește ziarul gratuit pe email!

Abonează-te și citești ziarul Gazeta Nord-Vest zilnic, gratuit.

Abonează-te