Cetăţenii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt aşteptaţi la urne în luna mai a acestui an pentru a alege 751 de deputaţi în Parlamentul European. În perioada actuală, sondajele de opinie sugerează faptul că partidele populiste şi extremiste care vor intra în competiţie ar putea câştiga până la 25% dintre mandate provenite din rândul partidelor antieuropene de stânga sau de dreapta. Ceea ce ar reprezenta o creştere de la 12%, cât se înregistrează în prezent. Această prognoză, deloc liniştitoare, a fost formulată recent de cunoscuta publicaţie The Economist care comentează că Frontul Naţional condus de Marine Le Pen ar putea câştiga multe voturi în Franţa, Partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP) doreşte acelaşi lucru, asemeni Partidului Libertăţii din Olanda (PPV) şi Jobbik din Ungaria. Dar cum întotdeauna între a vrea şi a putea distanţa este dificil de măsurat, nici succesul nu este garantat automat. Şi, în acest caz, ar fi bine ca ambiţiile antieuropenilor să se dovedească exagerate.
Analiştii de la The Economist afirmă pe parcursul comentariilor lor că în Ungaria anul electoral 2014 are conotaţii speciale. Aici urmează să aibă loc şi alegeri parlamentare, cel mai probabil în luna aprilie, iar partidul premierului Viktor Orban, Fidesz, va încerca să rămână la putere în contextul unei lupte politice acerbe pe durata campaniei electorale, când populismul ar putea atinge cote alarmante. Pentru a-şi maximiza şansele, Viktor Orban are în vedere mobilizarea diasporei, având în vedere că există câteva milioane de etnici maghiari în ţările învecinate precum România, Serbia sau Ucraina. Circa 500.000 de membri ai diasporei cer cetăţenie ungară, ceea ce le oferă dreptul de a vota în alegeri, inclusiv în cele parlamentare. În plus şi pe de altă parte, Viktor Orban şi guvernul de la Budapesta au intrat de mai multe ori în conflict cu autorităţile de la Bruxelles. În octombrie trecut Viktor Orban ataca dur Parlamentul European susţinând că acesta le este ostil ungurilor. De altminteri, poziţia sa este una cunoscută ca fiind sceptică faţă de Uniunea Europeană, în ansamblul ei.
Fundamentată pe cu totul alte principii, campania europarlamentară a partidelor de pe eşichierul politic din România, ca preambul al celei pentru prezidenţialele din decembrie, are şi de această dată obiectiv major mobilizarea eficientă a electoratului la urne. Un sondaj efectuat recent de PES Activists România relevă că românii nu cunosc prea multe nici despre alegerile europene din acest an. Întrebaţi dacă pot menţiona numele unui europarlamentar român, 27% dintre subiecţi au răspuns greşit sau au spus că nu ştiu, nu-i interesează! Concluziile şi măsurile se impun de la sine.
Voicu D. Rusu