More



    Preotul aduce lumină în Craidorolţ!

    IMGA0005

    După ce am văzut frumoasele realizări din Şcoala cu clasele I – VIII din Craidorolţ, unde directoarea Adela Recăşan dovedeşte spirit gospodăresc, ambiţie, pricepere în ale artei conducerii, am realizat “Glasul Bisericii” cu soţul acesteia, preotul paroh Ioan Recăşan. Surpriza a fost că în biserică am găsit o mulţime de oameni, de credincioşi ce aşteptau “înfriguraţi” (la propriu şi la figurat) emisiunea cu preotul lor drag. Erau curioşi ce se va întâmpla şi cum va decurge discuţia privind activitatea părintelui Ioan şi a Consiliului parohial.

    Biserica, în exterior arată foarte bine şi se impune în perimetrul comunei Craidorolţ. Interiorul demonstrează că a fost şi rămâne un adevărat monument istoric, al cărei construcţie s-a terminat în 1800. E mult, e puţin, rămâne la aprecierea cititorilor. Mobilierul este aspectuos, trainic, bine conceput, spaţiul imens, cu balcon ce se impune şi de unde vezi altarul îngrijit şi dotat cu ceea ce este necesar, protejat de icoane frumos pictate, fiecare cu un colţişor aparţinând tricolorului.

    Discuţiile cu preotul Recăşan au decurs frumos, ele cuprinzând diverse aspecte ale vieţii religioase, sociale, culturale, economice şi chiar cu puţin iz politic. Am aflat că în sărbătorile anului biserica devine neîncăpătoare, iar la 13 mai în fiecare an se săvârşeşte Taina Sfântului Maslu, cu şapte sau mai mulţi preoţi, unde credincioşii vin pentru a se ruga pentru sănătate şi pentru iertarea păcatelor. Locuitorii din Craidorolţ trăiesc din agricultură, creşterea vitelor şi puţini lucrează în Satu Mare sau în cele două firme cu capital austriac şi german din localitate. Oricum, localitatea este îmbătrânită. Preotul este convins de faptul că locuitorii, credincioşii au făcut cunoştinţă cu abecedarul credinţei, cu rugăciunile zilei, cu psalmii.

    Biserica şi preoţia au fost termeni explicaţi cu dăruire de preotul Ioan Recăşan, vorbind cu atâta dragoste despre această Taină a preoţiei. Statul ajută puţin biserica pentru ca aceasta, la rândul ei, să-i ajute pe cei nevoiaşi. Lucrează bine cu Consiliul parohial, încât primul curator se dovedeşte atât de ataşat bisericii, reuşind să mobilizeze credincioşii să fie mereu ataşaţi ei şi preotului pe care-l iubesc. E adevărat că există aici o iubire reciprocă. Preotul şi primul curator aduc mulţumiri primarului Balog Daniel, care nu uită biserica şi o ajută atât cât îi este în putinţă. Pentru viitorul apropiat interiorul bisericii trebuie pus la punct: reparaţii contra igrasiei, schimbat ferestre şi pictura interioară. Credincioşii vor contribui cu sumele mici pe care le pot aloca acestei lucrări, dar sumele mari speră să vină de la Consiliul Judeţean, Primărie şi firmele de pe raza comunei. Au încredere în vicepreşedintele CJ, Mircea Govor, care-i cunoaşte bine, îi ajută şi care este ascultat de locuitorii comunei. Acum au nevoie de ajutor material şi de ajutor în întocmirea unui proiect pentru a obţine bani europeni pentru un monument istoric. Credincioşii vor un ajutor palpabil pe care-l aşteaptă acum, când au nevoie! Preotul Recăşan ar dori ca preşedintele ţării să fie ales de popor şi să-l slujească, să-l iubească şi să-l reprezinte cu cinste, oriunde pe acest glob! Un om care să impună prin prezenţă, pregătire şi dragoste faţă de acest neam care a avut o istorie atât de zbuciumată de-a lungul celor trei imperii. Preotul Recăşan nu uită să se roage pentru sănătatea IPS Iustinian şi a PS Iustin, pe care-i apreciază extrem de mult, apreciindu-le dragostea pentru credinţa ortodoxiei. S-a bucurat mult de apariţia cărţii PS Iustin “Sfântul Ioan Botezătorul”, carte ce trebuie citită de toţi credincioşii şi nu numai!

    Este conştient preotul Recăşan de faptul că în activitatea preoţească bucuria alternează cu tristeţea, de faptul că într-o zi poate avea un botez şi o înmormântare. Din păcate naşterile sunt mai puţine ca înmormântările. Plânsul şi bocitoarele aparţin tradiţiei, iar pomana se face pentru cel “plecat” conform tradiţiei noastre creştineşti. Se spune, pe drept cuvânt, că răul nu are decât prânz, nu are cină! În ultimul timp a apărut răutatea, invidia, egoismul, iar biserica trebuie să facă mai mult pentru a înlătura din viaţa noastră răul! Se mai spune că fericirea constă în bani, dar mulţi bogaţi nu-s fericiţi. Mai fericiţi sunt săracii ce se mulţumesc cu cât au şi cu cât le-a dat Dumnezeu! Păcat că a dispărut clasa de mijloc, rămânând clasa mică a celor putred de bogaţi şi masa mare a clasei ce trăieşte sărăcăcios! Oricum, cultura poate îmbogăţi fericirea!

    Ştie preotul Recăşan că fiecare trebuie să-şi poarte crucea şi mai ştie că românii trebuie să trăiască în iubire. Poate de aceea trebuie să-i mai şi mulţumim lui Dumnezeu şi să avem certitudinea spuselor în faţa altarului “Sus avem inimile!”.
    Oamenii credincioşi se roagă mereu pentru autorităţile statului, ale judeţului şi localităţilor! Ce frumos! Se roagă pentru cei bolnavi, pentru muribunzi, pentru cei ce fac acte caritabile, pentru părinţi şi copii, amintind de necesitatea acestor rugăciuni. Ţine mult preotul Recăşan la virtuţile morale ale omului credincios: înţelepciunea, cumpătarea, dreptatea şi tăria. Înţelege, ca şi credincioşii, frumuseţile pricesnelor cântate de oamenii din biserică la diferitele sărbători, la fel şi cele trei virtuţi dumnezeieşti: credinţa, nădejdea şi iubirea. Toată discuţia a decurs sub pavăza acestor virtuţi.

    Stând de vorbă, în finalul emisiunii, cu credincioşii am aflat dorinţa lor de a-şi pune la punct biserica, locul unde sunt chemaţi din interiorul lor să se roage, fiind conştienţi că acest popor român are deplină încredere în Biserică, apoi în alte instituţii. Pentru ei, credincioşii, sufletul românesc este o taină, o stare care poate aduce tot ce trebuie acestui popor. Este chiar o forţă atât de puternică! Acest suflet românesc poate curăţi România şi s-o refacă!

    Muzeul înjghebat de Sorin Avram, cu spaţiu, curte şi peste patru mii de obiecte este o bogăţie dată în dar pentru a îmbogăţi patrimoniul cultural al judeţului. Păcat că nu ştim să apreciem valorile, după cum se spune pe drept cuvânt “Omul sfinţeşte locul!”.

    Oricum, preotul Recăşan este parcă predestinat să păstorească o masă mare de credincioşi, să împărtăşească cu ei cele bune şi cele rele, să le dea un sfat bun oricând au nevoie! Este un iubitor de oameni, un tată şi soţ de excepţie, un om harnic, un luptător tenace, dornic să facă bine tuturor oamenilor cu bună credinţă. Nord Vest TV şi Gazeta de Nord-Vest au nevoie de astfel de prieteni adevăraţi. Îi dorim succese în tot ce face!
    Teodor Curpaş

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE