Tensiunile de la Teatrul de Nord Satu Mare au atins noi cote, care au culminat cu acuzaţii deosebit de grave. “Este evident că se doreşte desfiinţarea acestei instituţii de cultură, dar nu înţelegem motivele pentru care se atentează la însăşi spiritualitatea noastră naţională! Cum se va numi clădirea care deocamdată ne găzduieşte? Proiectul de reabilitare a clădirii şi finanţarea lui nu sunt direcţionate tocmai spre această instituţie multiculturală exemplară numită încă azi Teatrul de Nord?” – se arată într-un comunicat de presă remis de Secţia română a Teatrului de Nord Satu Mare.
Secţia română nu doreşte separarea
Reprezentanţii Secţiei române a Teatrului de Nord Satu Mare au precizat că sunt împotriva separării celor două secţii, susţinând că demersurile de dislocare se duc prin metode nu tocmai ortodoxe. “Se acreditează ideea că şi trupa Secţiei române susţine această iniţiativă. Trebuie precizat că două persoane au semnat, ceilalţi semnatari de naţionalitate română care se regăsesc pe listă sunt ori colaboratori, ori angajaţi temporar cu P.F.A. ori angajaţi ai sectoarelor de deservire comună a secţiilor (serviciul administrativ, de contabilitate, plasatoare, femei de serviciu, portari şi atelierele de producţie) cărora li s-au promis două salarii, adică un venit dublu. Desfiinţarea acestei instituţii de cultură este o măsură care loveşte la baza culturii româneşti, anulează munca generaţiilor trecute de artişti, afectează iremediabil generaţii prezente şi viitoare de artişti. Ni se creează impresia că a început punerea în aplicare a unui plan sistematic de distrugere a acestei enclave de multiculturalitate, o instituţie în care trăiesc şi coexistă două trupe de naţionalităţi diferite în pace şi bună înţelegere, unul din motivele pentru care fostul primar a obţinut o recunoaştere din partea Comunităţii Europene prin premiul care i-a fost acordat. Susţinerea unei motivaţii economice, de «eficientizare», nu are suport, căci această iniţiativă nu poate genera decât cheltuieli suplimentare, ca să nu mai spunem că este evident că va duce la pierderea identităţii culturale a acestei instituţii”, se arată în sursa citată.
Împotriva segregării etnice
Actorii Secţiei române cred că după 45 de ani de convieţuire, timp în care au fost montate sute de spectacole prin munca tuturor angajaţilor – “în cazul în care se doreşte o segregare etnică a unei instituţii de cultură într-un oraş în care convieţuiesc mai multe naţionalităţi” – acest fapt ar duce la situaţia aberantă în care nici un cetăţean român de etnie română să nu poată colabora/ lucra cu colegii de la secţia maghiară sau invers. “Considerăm această atitudine neconstituţională prin încălcarea Articolului 6 alineatul 2 al Constituţiei României, care prevede la Articolul 6 că “(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români. În calitate de angajaţi ai unei instituţii publice de spectacole a cărei misiune este de a fi “accesibilă şi relevantă pentru toate categoriile de public”, fiind în relaţii de muncă oneste cu toţi colegii de la ambele secţii ale Teatrului de Nord şi cu personalul tehnic şi auxiliar în întregimea sa, credem că este important să respectăm prevederile Codului Muncii în ceea ce priveşte egalitatea de tratament. Tocmai din acest motiv, fără nici o discriminare, Secţia română a Teatrului de Nord numără printre rândurile sale angajaţi de etnie maghiară, de care suntem mândri şi pe care îi preţuim. Pe parcursul anilor, ne-am bucurat de o colaborare pe care o preţuim şi cu angajaţii de la atelierele de croitorie, lăcătuşerie, pictură-butaforie, tâmplărie, indiferent de apartenenţa etnică a acestora (română, maghiară sau germană), care au realizat decoruri, costume, recuzită şi alte echipamente scenice, n-a existat (în cei 45 de ani de coexistenţă) nici un fel de conflict etnic între aceste compartimente, între personalul tehnic şi/sau artistic. Am dori să continue colaborarea cu toţi angajaţii instituţiei de spectacole Teatrul de Nord Satu Mare indiferent de etnia lor în beneficiul (sperăm) al ambelor secţii şi vrem şi în viitor să avem colaboratori artistici care nu sunt de etnie română. Considerăm important acest dialog cultural pe care l-am exersat în ultimii 45 de ani, şi credem în valoarea diversităţii, prin care cultura proprie comunităţii sătmărene ia naştere din împletirea atâtor conştiinţe artistice într-un mediu multicultural stimulativ”, se precizează în comunicatul remis mass media.
Filarmonica, model de bune practici
Actorii Secţiei române dau ca şi exemplu de bune practici Filarmonica de Stat Dinu Lipatti Satu Mare, “unde concertează mai multe etnii în aceeaşi orchestră şi credem în bucuria condividerii actului cultural cu toţi cei care doresc să-i fie părtaşi şi respectăm libertatea de a alege a tuturor, dar pentru a dobândi această libertate avem nevoie de unitate şi nu de separare”. De asemenea, “în virtutea celor expuse mai sus considerăm că Teatrul de Nord Satu Mare se constituie pe scena culturală a ţării, alături de Teatrul Naţional Târgu Mureş, într-o instituţie multiculturală exemplară, şi ar trebui să continue să-şi unească eforturile şi strategiile pe termen scurt şi lung pentru găsirea de proiecte de dialog cultural între toate etniile care coabitează în nord-vestul ţării, să-şi păstreze forma actuală (economic mai rentabilă), să atragă veritabili specialişti în artele spectacolului şi în managementul instituţiilor de cultură pentru a găsi conducători care să încurajeze demersuri artistice ce vor constitui punţi nu separări ca să devină mult mai vizibilă atât pe plan local cât şi pe plan internaţional”, – susţin actorii Secţiei române.
Ciprian Bâtea
