Şeful Direcţiei Generale Anticorupţie Satu Mare, comisarul şef Stelian Călugăru, a făcut o analiză destul de dură la adresa sătmărenilor, concluzionând că sătmărenii au o predispoziţie înnăscută în a oferi mici atenţii. Pericolul derivă din faptul că prin aceste practici se încurajează corupţia în toate formele sale. Comisarul şef a mai precizat că un rol important în combaterea corupţiei în instituţiile publice le revine managerilor, care trebuie să depisteze din timp, de preferabil în faze incipiente, orice acte de corupţie. În ceea ce priveşte încrederea în lupta anticorupţie, mai puţin de jumătate din români au încredere în instituţiile care au ca atribuţii combaterea corupţiei – D.N.A. (46% încredere multă şi foarte multă) şi D.G.A. (40% încredere multă şi foarte multă).
Tradiţia corupţiei la sătmăreni
Şeful Direcţiei Generale Anticorupţie Satu Mare, comisarul şef Stelian Călugăru, a precizat că sătmărenii au o predispoziţie nativă spre mica corupţie, invocând aici folosirea termenului de “tradiţie”, în special în zona punctelor de trecere a frontierei de stat de pe graniţa cu Ucraina. “Nu sunt născut în judeţul Satu Mare, dar am făcut o analiză şi am observat că sătmărenii, din istorie, din familie, ca şi o tradiţie a zonei, s-au obişnuit să ofere întotdeauna mici atenţii, fie cafea, fie pălincă, pentru funcţionarii care se mişcă puţin mai vioi. Chiar şi pentru cei care îşi fac doar treaba pentru care sunt plătiţi în timp şi mod normal. Este un pericol pentru că se transformă într-o formă de discriminare faţă de cei care nu mai îşi permit să dea aceste atenţii, fiindcă nu au de unde. Funcţionarii publici vor aştepta, fiind obişnuiţi, aceste atenţii şi nu îşi vor mai respecta atribuţiile în cazul în care nu vor mai primi aceste atenţii. Că tot vorbim de tradiţie, atenţiile se numesc chiar tradiţie în zona Vămii Halmeu, spre exemplu”, a declarat comisarul şef Stelian Călugăru. Conform aceleiaşi surse, după ce se obişnuiesc cu aceste mici “tradiţii”, unii funcţionari publici se vor lăcomi şi vor aştepta tot mai mult de la cetăţeni, astfel luând naştere corupţia de amploare.
Prefectul lansează un apel către funcţionari
Şeful Direcţiei Generale Anticorupţie Satu Mare a atras atenţia că a întâlnit cazuri în care funcţionarii publici aveau datorii de trei sau patru ori mai mari decât venitul lunar, deţin case impunătoare şi mai multe maşini de lux, în timp ce aceştia nu îşi scot salariile de pe card cu lunile. Acest fenomen este atât de evident încât reprezentanţii Direcţiei Generale Anticorupţie se sesizează din oficiu. Cu toate acestea, interesant rămâne faptul că până în prezent nu au fost astfel de “autosesizări”. Sau, cel puţin, nu au fost date publicităţii pentru o mai mare transparenţă.
Pe de altă parte, prefectul Eugeniu Avram a atras atenţia funcţionarilor publici să pună interesul public deasupra interesului privat. “Vreau să îi atenţionez pe toţi funcţionarii publici că avem o obligaţie faţă de cetăţeni. Chiar dacă avem o serie de îngrădiri legale, noi am ales să fim funcţionari publici, şi trebuie să punem interesul public deasupra interesului propriu”, a declarat Eugeniu Avram.
Managerii, chemaţi să facă ordine în instituţii
Comisarul şef Stelian Călugăru a precizat că a cam venit momentul ca la nivelul fiecărei instituţii publice, dar şi a celor din sectorul privat, să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie. Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrităţii instituţionale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii. Soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului „toleranţei zero” şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie. În susţinerea unei schimbări de abordare a managementului, ar trebui să se pună accent pe măsurile de promovare a integrităţii instituţionale având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial şi eficientizarea mecanismelor administrative de sancţionare, protecţia avertizorului de integritate, respectiv managementul vulnerabilităţilor specifice fiecărei instituţii.
Ciprian Bâtea
