Teroristul Castorică, cu căpăţâna tot mai ischemică

După ce s-a luptat pe faţă şi pe dos, din umbră şi penumbră, cu toate serviciile secrete sau mai puţin discrete, ba chiar şi cu ozeneurile, Castorică cel complexat de dotarea sa anemică a fost lovit de o nouă criză ischemică. De această dată a declarat război total terorismului internaţional şi chiar intergalactic. După ce a degustat o porţie zdravănă de alcool, s-a uitat îngreţoşat la pantalonii plini cu pete de pişat şi s-a hotărât imediat că tot felul de reclamaţii, denunţuri şi autodenunţuri ratate a înaintat, dar fără niciun rezultat. După ce foştii colaboratori peste tot şi i-a reclamat şi de cele mai mari tâmpenii i-a acuzat, Castorul ratat s-a decis să-i reclame şi pentru terorism. O decizie de parazit împuţit, luată pe un nou fond ischemic. Întrucât foştii săi colaboratori nu sunt certaţi cu apa şi săpunul, rozătorul puturos şi supărăcios i-a reclamat şi pentru spălare de bani, considerându-i probabil talibani. Asta a fost ultima nemernicie a Castorului cu imaginea compromisă şi mintea rătăcită de la atâta alcool îngurgitat nu numai după înserat. Nenorocitul Castorică, cu mintiuca sa ischemică, îşi închipuie că foştii săi colaboratori au declanşat Jihadul şi îi vor lua capul. Pentru liniştea sa, îl asigurăm că nimeni n-are nevoie de o căpăţână cu doi neuroni stingheri, şi aceia afectaţi mai degrabă de teoria constipaţiei decât cea a conspiraţiei. Este vorba de doi neuroni de rahat, care l-au făcut să devină un mare ratat. Îi facem o dedicaţie: “La puşcărie! (cu ca)storul la puşcărie! Castorul la puşcărie!”