Deşi pare greu de crezut, Satu Mare a fost singurul judeţ din România care nu avea o stemă proprie, în întâlnirile oficiale fiind folosită stema municipiului Satu Mare. Demersurile pentru adoptarea unei steme au început de mai bine de 15 ani, dar au fost intensificate de către noua conducere a Consiliului Judeţean, care a votat o hotărâre în acest sens în cursul anului trecut, după care Guvernul României a aprobat stema în şedinţa din 6 martie, fiind publicată în Monitorul Oficial al României în data de 20 martie 2014. Parcursul demersurilor pentru adoptarea acestei steme a fost prezentat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, de către preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, secondat de către vicepreşedinţii Mircea Govor şi Rudolf Riedl.
Un moment aşteptat de 15 ani
Preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, a declarat că Satu Mare a fost singurul judeţ din România care nu a avut o stemă proprie, aceasta fiind inspirată din vechea stemă a judeţului Satu Mare, cu unele mici modificări. “Stema judeţului a fost aprobată de Consiliul Judeţean la începutul anului 2013. Am văzut că hăţişul democratic a întârziat aprobarea şi prin Hotărâre de Guvern, dar acum totul s-a realizat. Stema este publicată şi în Monitorul Oficial, deci din acest moment este oficial: judeţul Satu Mare, Consiliul Judeţean are stema aprobată. Din acest moment o putem utiliza pe toate documentele noastre oficiale. Stema este cu atât mai importantă cu cât am fost singurul judeţ care nu am avut stemă”, a declarat Adrian Ştef.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Rudolf Riedl, a precizat că: “Îmi aduc aminte că de mai bine de 15 ani am început primele demersuri pentru a avea o stemă. Mă bucur că în sfârşit această stemă există. Cred că ne va ajuta în continuare în a ne reprezenta judeţul, pentru că judeţul nostru nu este de ieri sau de alaltăieri”. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Govor, s-a declarat mândru că prin eforturile conjugate ale angajaţilor şi ale conducerii Consiliului Judeţean s-a reuşit adoptarea acestui simbol. “Este un moment foarte important pentru judeţul nostru, iar eu pot să spun că suntem mai bogaţi pentru că stema judeţului Satu Mare ne reprezintă pe noi. Sunt mândru şi mă bucur că în mandatul meu şi al celor doi colegi, Adrian Ştef ca şi preşedinte şi Rudolf Riedl ca şi vicepreşedinte, am reuşit să obţinem acest succes. Le mulţumesc colegilor din Consiliul Judeţean şi, în mod special, primului ministru Victor Ponta care a semnat această hotărâre”, a precizat Mircea Govor.
Simbolistica stemei
Stema judeţului se compune dintr-un scut scartelat, care are în primul cartier (pe fond roşu) un cerb de argint, în cartierul secund (fond albastru) are un măr de aur cu poame de aur, în al treilea cartier (fond albastru) are spice de grâu de aur, respectiv în cartierul patru (fondul roşu) are un strugure de argint cu o frunză de viţă de vie, de argint. De asemenea, peste tot (în câmp auriu) se află un turn de cetate pe fond de culoare roşie, cu poartă de culoare neagră. Figurile heraldice din cele patru cartiere ale scutului de bază transpun simbolic bogăţiile naturale ale judeţului şi ocupaţiile locuitorilor acestui judeţ. Cerbul de argint reprezintă cutezanţa, măreţia, îndrăzneala, este un element de acţiune. Pomul reprezintă rodul, împlinirea, mărul fiind considerat ca pom al vieţii. Coroana pătrată semnifică echilibrul prin cele patru elemente: pământul, aerul, focul şi apa. Spicele reprezintă rodul, holda, bogăţia holdei, tradiţia, câmpiile întinse. Strugurele de argint este un element specific bogăţiei, reprezintă vinul, sacralitatea acestuia. Fondul, roşu şi albastru are o încărcătură foarte puternică, focul sacru şi apa care purifică totul pe pământ. În câmpul auriu (simbol de înaltă preţuire) se află turnul, pe fond de culoare roşie, simbolizând rădăcinile istorice ale judeţului. Turnul, ca element stilizat al unei cetăţi, reprezintă gradul cel mai înalt de nobleţe, cinstirea devenirii noastre în timp şi demonstrează continuitatea locuitorilor judeţului pe aceste teritorii aflate la întretăierea de hotare.
Ciprian Bâtea
