Micii româneşti pot fi comercializaţi pe piaţa europeană începând de miercuri, 25 iunie, dată la care a intrat în vigoare regulamentul Comisiei Europene privind utilizarea anumitor aditivi alimentari în preparatele din carne. Măsura nu a generat încă efecte importante pe piaţa produselor din carne din judeţ. O spune chiar Vasile Lucuţ, patronul celei mai mari firme procesatoare de carne din Nord-Vestul României- Unicarm. În schimb, de ani buni de zile maghiarii vin în judeţul Satu Mare pentru a cumpăra produse din carne, în special mici. Acest fenomen este foarte vizibil în special în Carei, supermarketurile având vânzări importante la această categorie de produse.
Micii au mare trecere la maghiari
Deşi sunt cunoscuţi pentru bucătăria lor tradiţională foarte spectaculoasă, maghiarii au devenit consumatori importanţi de mici româneşti. Fenomenul este cât se poate de vizibil în zona Careiului, acolo unde maghiarii din ţara vecină golesc rafturile cu mici ale magazinelor, în special ale supermarketurilor. “Noi avem produse din carne cel puţin la fel de bune ca şi ale voastre, dacă nu chiar mai bune, dar singurul produs care ne place la nebunie sunt micii. Sunt uşor de preparat şi sunt foarte gustoşi. Când venim cu familia la cumpărături în Carei cumpărăm mai multe caserole cu mici. Nu de puţine ori le cumpărăm şi vecinilor sau rudelor noastre”, susţine Attila, un maghiar domiciliat în satul Vallaj, din vecinătatea Vămii Urziceni. Tendinţa este confirmată şi de către unii vânzători. De exemplu, la fast-food-ul din faţa supermarketului Kaufland din Carei se vorbeşte la greu limba maghiară, cel mai cerut sortiment fiind mititeii.
Procesatorii sătmăreni, în aşteptare
Vasile Lucuţ, acţionarul majoritar al companiei Unicarm Satu Mare, unul dintre principalii producători şi procesatori de carne din România, a precizat că aşteaptă să vadă care vor fi efectele acestei măsuri asupra cererii pe piaţa europeană. În prezent, Unicarm este o societate care se axează, în special, pe piaţa internă de consum. “O să vedem şi vom analiza implicaţiile acestei măsuri. Nici până acum nu am exportat prea mult dincolo de graniţe. Dar vom vedea ce ne aduce viitorul”, a precizat Vasile Lucuţ.
Eforturi conjugate ale statului şi procesatorilor de carne
Ministerul Agriculturii arată într-un comunicat transmis la începutul lunii iunie că Reprezentanţa României la Bruxelles, susţinută de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi de organizaţiile de producători şi procesatori din sector, au finalizat astfel demersurile necesare pentru includerea în lista menţionată în Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/ 2008 a componenţilor utilizaţi la fabricarea pastei de mici. Scopul reuniunilor la Bruxelles a fost acela de a permite reprezentanţilor industriei agroalimentare din România să explice Comisiei justificarea tehnologică a utilizării aditivilor printre care şi bicarbonatul de sodiu, în vederea identificării unei soluţii practice de a modifica Anexa II la Regulamentul 1129 /2011 pentru a include aceşti aditivi.
Decizia cea mai importantă privind dosarul autorizării aditivilor bicarbonat de sodiu şi carmin la prepararea mititeilor româneşti a fost luată în data de 10 martie în Comitetul permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală (SCFCAH), prin obţinerea unui vot favorabil care permitea includerea aditivilor necesari pastei de mici în legislaţia actuală a Uniunii Europene. Nu mai puţin de nouă state membre beneficiază de pe urma deciziei din 10 martie a SCFCAH, potrivit căreia au fost autorizaţi mai mulţi aditivi pentru utilizare la prepararea anumitor produse, printre care şi micii româneşti. În urma votului din SCFCAH, a fost autorizată la nivelul CE folosirea unor aditivi în preparate precum ‘Kasseler’, ‘Bräte’ şi ‘Surfleisch’ din Germania şi Austria, ‘lomo adobado’, ‘pincho moruno’, ‘careta adobado’ şi ‘costillas adobadas’ din Spania, ‘toorvorst’ şi ‘ahjupraad’ din Estonia, ‘gyros’, ‘souvlaki’, ‘bifteki’, ‘soutzoukaki’ şi ‘kebap’ din Grecia, mici din România, ‘cevapcici’, ‘pljeskavice’ din Croaţia, dar şi în şunca sărată de Crăciun din Finlanda.
Un produs consumat cu tonele
Conform wikipedia.org, mititei sau mici (defectiv de singular) este un fel de mâncare românesc, un fel de chiftele la grătar, de obicei de formă cilindrică, a căror compoziție constă din cantități egale de carne de vită, oaie și porc, la care se adaugă de asemenea usturoi, piper negru, și uneori ardei iute. De obicei sunt mâncați cu muștar. Rețeta originală din 1902 prevedea că micii vor conține trei grame de bicarbonat de sodiu la un kilogram de carne. Bicarbonatul de sodiu, cunoscut și ca E500, nu a fost autorizat pentru a fi utilizat în preparatele de carne.
În anul 2013, Guvernul Ponta a transmis Comisiei Europene o solicitare formulată de Asociația Română a Cărnii pentru ca rețeta mititeilor să fie inclusă pe lista rețetelor tradiționale, alături de burger și de cârnatul spaniol chorizo, în categoria produselor care nu se supun regulilor alimentare generale. Potrivit datelor furnizate de Federaţia Pro Agro, în România se consumă anual între 20.000 şi 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici.
Pavel Prodaniuc
