Triplă sărbătoare ieri la Mănăstirea Bixad, unde în afară de ziua de duminică, de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, a fost sărbătorit şi Hramul aşezământului monahal. La manifestările religioase organizate cu această ocazie a fost prezent şi PS Iustin Sigheteanu, episcop vicar al Maramureşului şi Sătmarului, care a oficiat o Liturghie Arhierească alături de un sobor de preoţi printre care şi protopopul ortodox de Oaş, Mihai Feher, şi stareţul Mănăstirii Bixad, arhimandritul Emanuil Rus.
Mii de pelerini la hram
La Hramul Mănăstirii Bixad au participat peste două mii de credincioşi de pe întreg cuprinsul judeţului Satu Mare, precum şi din judeţul Cluj. Printre aceştia s-au aflat şi preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, managerul public al judeţului Satu Mare, Nicolae Bura, primarul comunei Bixad, Ioan Tătar, alţi invitaţi.
Înainte de Liturghia Arhierească, a avut loc o slujbă de sfinţire a apei şi a fost oficiat şi Sfântul Maslu pentru cei bolnavi. De asemenea, în timpul Liturghiei, a fost sfinţit ca diacon un tânăr teolog din zona Lăpuşului.
Predica la Sfânta Liturghie a fost rostită de PS Iustin Sigheteanu, care a vorbit despre cei doi părinţi spirituali ai Mănăstirii Bixad, fiind vorba despre Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, reliefând şi cele mai importante momente din vieţile celor doi sfinţi. Fiind impresionat de mulţimea credincioşilor care au venit în pelerinaj la Bixad, înalta faţă bisericească a promis că va încerca să vină anual la sărbătoarea acestui aşezământ monahal pentru că trebuie promovat faptul că hramul mănăstirii este de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar sărbătoarea Sfântă Maria Mare este hramul mic al mănăstirii.
Stareţul Mănăstirii Bixad, Emanuil Rus, i-a înmânat episcopului Iustin Sigheteanu o icoană cu Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ca dar de ziua sa de naştere din partea tuturor călugărilor de la mănăstire, iar protopopul Mihai Feher i-a oferit un frumos buchet de flori. Sărbătoarea de la Bixad s-a încheiat cu o agapă creştină.
Scurt istoric
Credinţa oşenilor a gravitat în jurul Mănăstirii din Bixad, atestată documentar în anul 1689. Ea a fost populată de călugări ortodocşi ce l-au avut în fruntea lor pe Isaia Grecul, venit în aceste părţi de la Muntele Athos. În anul 1948, Mănăstirea Bixad a fost închisă, iar aşezământul monahal a devenit orfelinat. Biserica mănăstirii a fost însă îngrijită de către preoţii din comuna Bixad care făceau anual de Sfântă Mărie Mare pelerinaje la vestita mănăstire la care participau mii de credincioşi din Oaş, Someş, Codru şi Sătmar îmbrăcaţi în frumoase straie populare.
Începând cu anul 1981, călugării ortodocşi au repopulat mănăstirea, au restaurat biserica, au repictat interiorul iar în faţa iconostasului au aşezat o copie a Icoanei făcătoare de minuni de la Bixad. După reînființarea Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului, s-a cerut oficial Sfântului Sinod să aprobe reînfiinţarea Mănăstirii de la Bixad ce funcţionează canonic începând cu data de 1 ianuarie 1991, cu statut de mănăstire de călugări. Până în prezent, din punct de vedere gospodăresc, s-au refăcut zidurile ce împrejmuiesc incinta mănăstirii, s-a ridicat o stăreţie nouă şi s-a înălţat un frumos altar de vară, unde se săvârşesc slujbele din ziua hramului ( 29 iunie – Sf. Apostoli Petru şi Pavel), la prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, când oşenii se întorc acasă, şi la alte sărbători mari.
Florin Dura
