Agricultura sătmăreană, afectată de schimbările climatice



seceta

Încălzirea globală şi schimbările climatice pe care aceasta le provoacă îşi pun tot mai puternic amprenta asupra agricultorilor din judeţul Satu Mare. Din cauza verilor tot mai călduroase şi tot mai secetoase, culturile agricole tradiţionale devin tot mai puţin productive. Singura soluţie de a combate fenomenul o constituie irigaţiile, însă acestea presupun investiţii masive pe care autorităţile locale şi fermierii nu şi le pot permite. De asemenea, noile condiţii climatice favorizează din plin dezvoltarea unor dăunători, majoritatea ajunşi în ţara noastră de pe meleaguri îndepărtate. Pentru a face faţă fenomenului, agricultorii caută să se reorienteze, căutând plante care să reziste noilor condiţii. O astfel de plantă este sorgul, originară din Africa. Un fermier sătmărean a început să cultive goji, un arbust peren ce se găseşte în regiunile subtropicale ale Chinei.

Culturi tradiţionale compromise
Culturile tradiţionale sunt tot mai afectate de schimbările climatice pe raza judeţului nostru. Soia a fost planta care a cedat cel mai repede. În trecut, se obţineau peste 3 tone de soia la hectar. Acum, din cauza secetei, planta se maturizează mult prea repede, trebuind recoltată la începutul toamnei. În ultimii ani, fermierii nu au obţinut producţii mai mari de circa două tone la hectar. Deşi planta este deosebit de utilă întrucât fixează azotul în sol, o productivitate de numai două tone la hectar nu reuşeşte să asigure fermierilor niciun profit, ba chiar pierderi dacă producţia scade sub acest prag.

Verile tot mai călduroase au început să afecteze şi culturile de floarea soarelui. Căpăţânile de floarea soarelui conţin tot mai puţine seminţe. Acest lucru se datorează lipsei precipitaţiilor în prima parte de viaţă a plantei. Schimbările climatice au afectat şi recoltele de sfeclă de zahăr. Deocamdată, grâul şi porumbul par să reziste mai bine noilor condiţii climaterice. Dar nimeni nu poate garanta că situaţia nu se va schimba în viitorul apropiat.

Reprofilarea, o soluţie salvatoare
Fermierii din judeţul nostru au încercat să se reprofileze. Unii au început să cultive pe suprafeţe restrânse o plantă denumită sorg. Sorgul este un gen de plantă din familia Poaceae. Reprezentantul principal, Sorghum bicolor, este principala cereală pentru pâine în Africa, Europa de Sud, America Centrală și Asia de Sud. Sorgul își are originea în Africa Ecuatorială, fiind o cereală adaptată la clima caldă și uscată. O specie de sorg utilizată ca plantă energetică este Iarba de Sudan. În ţara noastră, sorgul se foloseşte ca supliment în hrana găinilor ouătoare din fermele avicole. Datorită consumului de sorg, gălbenuşul ouălor produse în ferme capătă o culoare mai închisă, asemănător cu cel al ouălor de casă, crescând aspectul comercial.

Alţi femieri încearcă să cultive plante şi mai exotice. Un sătmărean a investit 200.000 de euro în cea mai mare cultură bio de plante goji din Europa. În 2010 când s-a apucat să cultive fructe goji, Emerich Kalbaster nici nu se gândea de amploarea pe care o va lua afacerea și că în doar trei ani va deveni cel mai mare cultivator de plante goji din Europa. Fructul goji este cel mai puternic antioxidant cunoscut până acum în lume, fiind supranumit “fructul longevităţii” sau “superfructul”.

Culturi abandonate de fermieri
În timp ce unii sătmăreni rămân adepţii culturilor tradiţionale, cultivând doar grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă şi sfeclă de zahăr, alte culturi care poate ar face faţă noilor condiţii climatice, precum cele de in, cânepă, mac sau tutun, sunt pur şi simplu ignorate din diverse motive. Într-adevăr, condiţiile impuse fermierilor care vor să cultive mac sau cânepă sunt destul de dure, autorităţile statului încercând să preîntâmpine ca producţiile respective să fie folosite la producerea supefiantelor. De asemenea, tutunul, cultivat la scară largă înainte de Revoluţie, a ajuns o cultură pe cale de dispariţie în judeţul Satu Mare. Oficial, în judeţul nostru se cultivă în total sub zece hectare de tutun. Fenomenul poate fi explicat şi prin faptul că nicio firmă din ţara noastră nu se ocupă cu prelucrarea tutunului după falimentul Societăţii Naţionale Tutunul Românesc. Abandonarea culturilor de in şi cânepă se datorează lipsei unor unităţi de procesare nu numai în judeţul nostru, ci şi în judeţele învecinate.

Szasz Lorand





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts