Apostolul dezastrului



Handbalul feminin ne-a oferit sâmbătă seara încă o experiență traumatizantă: 19-20 cu Ungaria, după 17-15 în minutul 48 și 19-18 în minutul 57!

Această nouă suferință a venit la patru zile după incredibilul 29-29 cu Danemarca, partidă în care am condus cu 16-12 la pauză și cu 29-27 cu mai puțin de două minute înainte de final.

Pare să fie un Campionat European blestemat pentru handbalistele noastre. Calculele sunt simple: o victorie cu Danemarca și (măcar) un egal cu Ungaria ne-ar fi plasat acum cu șanse de calificare în semifinale. Așa, cu un punct din trei partide (19-27 cu Norvegia, 29-29 cu Danemarca și 19-20 cu Ungaria), suntem printre codașii grupei, alături de Polonia. Pentru calificare se bat Norvegia, Ungaria, Spania și Danemarca. Dar nu atât zestrea săracă este supărătoare, cât maniera în care am pierdut puncte pe care le aveam în mână. Dacă nu le conduceam pe daneze și pe unguroaice până spre final, ne consolam cu gândul că asta e, nu putem mai mult de-atât. Dar înseși handbalistele au demonstrat că potențial există! Sigur, cu condiția ca meciurile să nu dureze 60 de minute, ci 48 sau 58 de minute.

Și ajungem la marele vinovat pentru această situație: antrenorul Gheorghe Tadici. Prima explicație, și cea mai simplistă, ar fi aceea că handbalistele române au o proastă pregătire fizică. Posibil să fie și aici un sâmbure de adevăr, dar problema esențială e cu totul alta: catastrofala strategie adoptată de Tadici. Pur și simplu, acesta nu știe să joace finalurile de partidă. Se blochează și le blochează și pe jucătoare. Țipă, urlă, face ca toți dracii, când de fapt ar trebui să-și păstreze calmul și să gestioneze inteligent momentele decisive. Educația precară și incapacitatea de a fi un bun psiholog îl transformă pe Tadici într-un apostol al dezastrului.

Depășit de situație, Tadici recurge la o armă primitivă: dă vina pe arbitri. E posibil ca unele decizii ale acestora să ne dezavantajeze, după cum e posibil ca altele să ne favorizeze. Nu cred în teoria conspirației, conform căreia România este vânată de toți monștrii planetei. Cu aceiași arbitri, le-am condus, totuși, și pe daneze, și pe unguroaice. Pentru a-și asigura un alibi, Tadici a lansat teoria arbitrilor hoți încă dinaintea meciului cu Ungaria.

La conferinţa de presă care a precedat partida, antrenorul naționalei române a spus că se teme de jocuri de culise: “Interesul de marketing, de la organizatori la Federaţia Europeană, e ca Ungaria să ajungă la Budapesta. Dacă nu o va face, ar fi un mare dezavantaj din punctul de vedere al reţetei financiare”.
Impardonabilă greșeală! Păi, asta le transmiți tu, ca antrenor, jucătoarelor tale? Că de fapt nu au nicio șansă, pentru că oricum le căpăcesc arbitrii? O asemenea abordare ar putea sta la baza falimentarei lipse de încredere care ne aduce eșecuri pe final.

Și ar mai fi un aspect: cel de imagine. Manifestările clinice ale lui Tadici, care urlă ca apucatul pe marginea terenului, ne fac de râs în fața întregii lumi. Selecționerul României pare un animal preistoric, abia ieșit din grotă și rătăcit printr-o sală de sport a secolului XXI. Grav este că de vreo 20 de ani ne tot învârtim în jurul lui Tadici, stalinistul care din când în când e îndepărtat de la lot doar pentru a fi readus ca salvator. Este ca și cum l-am dezhuma pe Ceaușescu din cimitirul Ghencea Civil și l-am reinstala în fruntea țării, să ne conducă spre noi și noi izbânzi catastrofale!

Grigore Cartianu





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts